Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Forță și perseverență femeiască – On the Basis of Sex

O tânără și idealist avocată, din America anilor ’50, caută de lucru, dar niciun cabinet de avocatură nu îi oferă vreo șansă. Frumoasa Felicity Jones ne incită din capul locului să urmărim o peliculă al cărei afiș prezintă o avocată „la patru ace”, sprijinită de o machetă a Curții Supreme de Justiție. Zâmbind șăgalnic și degajând aerul unei luptătoare gata de atac, actrița ne provoacă să urmărim o poveste, care nu e lipsită deloc de asperități, despre justiție și egalitate.

Așadar, lupta feministelor s-a făcut simțită și în anul 2018, când regizoarea Mimi Leder, în colaborare cu scenaristul Daniel Stiepleman (nepotul avocatei Ruth Bader Ginsburg), a ales să ecranizeze povestea vieții unei avocate de succes. Nimic mai potrivit la Hollywood-ul căptușit de mișcarea #metoo decât un lungmetraj cu accente progresiste față depozițiile ultra-conservatoare ale lui Donald Trump.

RB Ginsburg, 1977, ©Lynn Gilbert

În biografia cinematografică – On the Basis of Sex -, regăsim povestea celebrei Ruth Bader Ginsburg (născută în 1933). Această avocată a fost cofondatoare la prima revistă de Drept privind egalitatea de gen și a devenit prima Profesoară de la Universitatea Columbia. În 1993, Președintele Bill Clinton a numit-o membră a Curții Supreme de Justiție, devenind astfel prima judecătoare de origine evreiască în această poziție. Venerabila doamnă/‘The Notorious RBG’ inflamează și astăzi rețelele de socializare ori de câte ori sunt încălcate drepturile cetățenești în America lui Trump.

RBG 2010

Bio-drama capătă, pe alocuri, aspectul unui documentar minuțios realizat despre remarcabila femeie supranumită «RBG». Rolul principal i-a fost încredințat fermecătoarei Felicity Jones (cunoscută și din rolul soției faimosului Stephen Hawking, din pelicula The Theory of Everything). Pelicula a avut premiera la Festivalul de Film American (AFI Fest) din 2018 și a beneficiat de o distribuție care a reunit valoroși actori precum Armie Hammer, Justin Theroux, Jack Reynor, Cailee Spaeny, Sam Waterston și Kathy Bates. Bunăoară, este povestea adevarată a lui Ruth Bader Ginsberg, promotoarea drepturilor egale pentru femei într-o Americă dominată de bărbați.

Pornit de la fapte reale, filmul ilustrează doar începuturile eroinei: viața tinerei studente la Drept, apoi – la zece ani distanță -, primul ei caz. On the Basis of Sex devine o poveste despre curaj și determinare. Prin urmare, pelicula se concentrează în jurul tinerei avocate, în timp ce se aliază cu soțul ei, Martin/Marty, pentru a aduce un caz revoluționar în fața Curții de Apel din Statele Unite. Acest caz avea să răstoarne un secol de discriminare de gen. În 1956, Ruth, în vârstă de 23 de ani, era deja căsătorită cu Martin și mamă a unei fetițe. Ca și soțul ei, studiase Dreptul la Harvard (Harvard Law School), unde era una dintre cele nouă femei dintr-o grupă de cinci sute de studenți. Cinismul anilor ’50 este bine ilustrat și de scena în care decanul le cere studentelor să își justifice alegerea „de a ocupa un loc care se cuvenea bărbaților”. Ulterior, o vom regăsi în poziția de a fi refuzată la angajare doar pentru că „e femeie, are un copil și e (și) evreică.” Revedem, pe ecran, imagini care reflectă primii ei ani de activitate, în calitate de avocat, dar și începutul exigențelor feministe. În timp ce Ginsburg își clădește cariera, dărâmă – rând pe rând – multe bariere pentru apărarea drepturilor femeilor. Pe măsură ce Ginsburg încearcă să schimbe legea, se confruntă  cu schimbările culturale, dar și cu sexismul înrădăcinat al lumii patriarhale din acea perioadă.

Declicul (un ’landmark discrimination case’)  – care a modificat destinul acestei femei de excepție – a constat în afacerea, din 1972, în care a fost implicat soțui ei, Martin, avocat specializat în domeniul finaciar (zona impozitelor). Așadar, filmul cronicizează un caz în care a fost implicat Charles Moritz, un bărbat necăsătorit, căruia i s-a refuzat o deducere fiscală de 296 dolari pentru că avea în îngrijire o persoană în vârstă. Guvernul, sub conducerea decanului Griswold, a făcut greșeli foarte mari. În loc să modifice regula, a decis să lupte. Cu toții au subestimat-o pe Ruth Bader Ginsburg. Ruth și soțul ei au susținut cu succes că refuzul reprezintă o discriminare bazată pe considerente de gen.

Realizată într-o manieră clasică, pelicula se sprijină enorm pe farmecul duoului actoricesc: Felicity Jones și Armie Hammer, care  conferă veridicitate unui cuplu extraordinar. Desigur, există și unele scene – în special cele cu soțul ideal, întruchipat impecabil de Armie Hammer – care au un iz de «soap opera»/telenovelă americană dulceagă. Din păcate, Martin fusese diagnosticat cu cancer, Ruth rămâne fermă pe poziții: ia cursuri/notițe  și pentru el, învață și pentru sine; îngrijește un soț bolnav, crește un copil și își croiește și o carieră. Totuși, lungmetrajul este abil construit și se concentrează (și) pe obstacolele pe care o femeie «de carieră», mamă a unei fetițe, trebuia să le depășească în dificila perioadă a anilor ’50. Eroina     și-a trasat cu multă inteligență și cu mult curaj un drum printre „cursele” lansate din toate părțile. Ulterior, ea s-a străduit să găsească un loc de muncă atât în ​​domeniul academic, cât și în cel de afaceri, deoarece discriminarea sexuală era predominantă în lumea juridică. Păcat, touși, că povestea de pe ecran este pe alocuri „plombată” cu digresiuni sau lungi teoretizări.

Realizatoarea și-a justificat alegerea acestei eroine pentru pelicula sa, explicând rolul esențial pe care Ruth Bader Ginsberg l-a avut în schimbarea mentalităților. Ca multe alte femei, Ruth a rezistat în fața discriminărilor excesive și a trecut peste multele ofense care i s-au adus. Pelicula On the Basis of Sex a fost nominalizată pentru Premiul decernat (în 2019) de Cinema for Peace: «Award of Woman’s Empowerment». E bine să existe, în fiecare generație, câte o femeie decisă să lupte pentru drepturile semenelor sale („I wanted to be the one fighting for change!”). Ruth Bader Ginsberg rămâne în categoria acelor femei de care ți-e mai mare dragul.

Regia: Mimi Leder

Scenariul: Daniel Stiepleman

Imaginea: Michael Grady

Montajul: Michelle Tesoro

Muzica: Mychael Danna

Distribuția:

Felicity Jones -Ruth Bader Ginsburg

Armie Hammer -Martin D. Ginsburg

Justin Theroux – Melvin “Mel” Wulf

Kathy Bates – Dorothy Kenyon

Sam Waterston – Erwin Griswold

Cailee Spaeny – Jane C. Ginsburg

Callum Shoniker – James Steven Ginsburg

Durata: 120 min

Pe Mădălina o puteți găsi și aici



Citiţi şi

Poate că femeile casnice și dependente de bărbați nu sunt niște proaste

Păi, păpădie dragă, dacă nu acum, atunci când?

O nouă ‘lectură’ despre justiție și injustiție – J’accuse/An Officer and a Spy

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro