Frica

Ana Maria Dobre

18 August 2010

„Singurul lucru de care trebuie să ne fie frică este frica însăşi!”
Franklin Delano Roosevel
t

Azi, vineri 13, m-am trezit cu o poftă nebună de mers în parc, întins în iarbă şi citit până la căderea serii. Îmi deschid, astfel, senină, laptopul şi mă pregatesc de o mică incursiune în lumea „magică” a ştirilor. Aşa aflu, cu regret, că încă traversăm o perioadă profundă de criză economică, că suntem încă într-o perioadă de tranziţie, că a fost prelungit codul galben de caniculă, că sunt incendii nesfârşite într-o ţară, că se prefigurează sfârşitul antibioticelor, că o femeie este executată pentru adulter într-o altă ţară. Revolte şi revoluţii, catastrofe naturale, războaie, crime, violuri, panică, frică, iar eu, un “eu” demolat. Se pare că cineva s-a hotărât să-mi trimită “eu”-l jucăuş şi gata să lupte cu viaţa într-un colţ obscur de lume, unde apocalipsa, gripa porcină, sau găurile negre încearcă să distrugă castelul meu de stele. Este incredibil cum 15 minute de citit ştiri, adunate de pe glob, reuşesc să-mi strice buna dispoziţie, capacitatea de muncă, dorinţa de a face jogging şi de a începe un program intensiv de 20 de zâmbete pe zi.

Da, aş putea să renunţ la a mai urmări ştiri. Sau aş putea să găsesc o modalitate prin care să filtrez calitativ cuantumul imens de informaţii la care am acces, să blochez energia negativă pe care astfel de ştiri o conţin. Oare sunt singura persoană care simte că frica şi panica promovate prin media ne controlează viaţa şi ne influenţează modul de gândire?! Nu, cu toţii  simţim acest adevăr.

Cred că a venit momentul ca omul să urle şi să spună: “Opriţi-vă, nu aveţi dreptul! Nu am nevoie să ştiu cine a violat pe cine, nu vreau să ştiu cine a dat în cap cui, nu vreau să aud că traversăm criza economică, dar vrea să citesc despre soluţii, nu vreau să ştiu câte cutremure pe zi sunt în Japonia, pentru că deja ştiu că sunt multe”.

Apoi linişte, retrospecţie, analiză la rece, conştientizarea faptului că suntem mult mai puternici decât în trecut, că suntem suficient de inteligenţi, ca şi specie, pentru a face faţă problemelor viitoare, că vom reuşi, că totul stă în mâinile şi capacitatea noastră şi vom  trece cu bine prin orice.

Dată fiind frustarea adânc indusă, precum şi sentimentul că cineva, undeva, încearcă să-mi fure libertatea de a iubi şi a accepta viaţa aşa cum este, am pornit în căutarea unor cărţi, care să-mi arunce un colac de salvare, care să-mi confirme că frica pe care o simt este doar o paranoia inutilă, distructivă şi trufaşă, un fel de inchiziţie a zilelor noastre.

frica

Aşa am găsit “The Science and Politics of Fear”, scrisă de Dan Gardner, un jurnalist canadian, şi considerată de către The Economist a fi “un corectiv vesel pentru paranoia zilelor noastre”. Dan Gardner este jurnalist de investigaţie în Canada, premiat de către Amnesty Internaţional local pentru articole referitoare la uzul torturii. Având în vedere că CV-ul autorului se poate accesa online, am să mă opresc aici cu descrierea carierei sale.

Cartea lui este un fel de culegere de date, special alese pentru a dovedi că trăim unul dintre cele mai crude paradoxuri ale zilelor noastre. În ciuda faptului că avem cea mai ridicată speranţă de viaţă din istoria umanităţii, că suntem mult mai sănătoşi, iar confortul vieţii este mult mai răspândit pe glob decât în trecut, suntem totuşi foarte apăsaţi de frică. O frică colectivă, cumva impregnată structural, care ne aminteşte că nu avem control asupra propriei vieţi, că lumea probabil va sfârşi în 2012 (Big LOL), şi că suntem damnaţi să fim martorii unui eşec indubitabil al umanităţii.

Dan Gardner consideră că acest curent s-a aprofundat cu ocazia atacului din 11 Septembrie 2001, când lumea întreagă a avut ocazia să urmărească, în direct, căderea turnurilor gemene din New York, precum şi atacul asupra Pentagonului. Autorul consideră mass media a fi principalul vinovat pentru impregnarea şi întreţinerea fricii.

Bineînţeles, ca români, putem doar achiesa la o astfel de acuzaţie. În România, mass-media duhneşte de mesaje negative, iar românii sunt nevoiţi să digere zilnic ştiri de o calitate îndoielnică, dar cu doza necesară de panică şi suspans.

Gardner descrie „frica” ca fiind cel mai vândut brand al zilelor noastre. Cred că o putem considera ca pe un fel de cola, pe care o bei în fiecare zi, chiar dacă ştii că nu este benefică sănătăţii, că dă dependenţă, că te agită inutil şi nu te lasă să dormi.

Totuşi, dacă frica generată de mesaje negative despre violuri la ţară, milioane de morţi de gripă porcină, cutremure, inundaţii, paşapoarte biometrice, cipuri sau economie mereu pe ducă, îi vizează în mod direct pe consumatori, care trebuie să fie cu milioanele şi dependenţi, pentru a putea favoriza existenţa pe piaţă a acestei industrii, atunci tot noi, cititorii, receptorii, avem puterea de a sancţiona sau chiar desfiinţa astfel de elemente disturbatoare.

Mulţi îmi vor răspunde, probabil, că viaţa în România este mult prea grea, că sistemul de sănătate este precar, politicienii sunt corupţi, există birocraţie, sărăcie, şomaj şi lista poate continua la nesfârşit.

Da, vă dau dreptate, şi nu încurajez lipsa de realism, sau credinţa într-o lume utopică. Din contră. Însă, simt că oamenii, în special românii, trebuie să realizeze că sunt o naţie extrem de puternică, care a trecut prin războaie, cutremure, regimuri de ocupaţie, drame, însă a ieşit cumva învingătoare. Am scăpat de comunism şi suntem ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO, am trecut de la economie de tip totalitarist, la statutul de economie de piaţă. Acestea sunt realizări ale ţării, starea în care ne aflăm este produsul muncii noastre. Viaţa este grea pentru foarte mulţi români şi pentru că nu au fost pregătiţi să facă faţă unei concurenţe reale. Sistemul educaţional, de sănătate, birocraţia, corupţia sunt aici pentru că am ales, la un moment dat, variante mai simple, de compromis. Da, dar toate astea sunt elemente caracteristice ţărilor în tranziţie. Nu suferim mai mult decât celelalte ţări din fostul bloc comunist, sau suferim atât cât merităm să o facem.

Însă frica de vineri 13, de pisica neagră, de boli, de cataclisme, sau de sfârşitul lumii nu ne vor ajuta în niciun fel. Este doar o frică distructivă pe care trebuie s-o blocăm. Eu voi renunţa la a citi ştiri, pentru o vreme, un fel de post, care să-mi spele “eu-l” de mizerie. Acces în viaţa mea vor avea doar poveştile de succes, soluţiile pertinente pentru probleme reale, iubirea de viaţă. Voi îmbrăţişa un autism indus, canalele de comunicare sunt controlate de mine. Nu ziaristul alege ce vreau eu să citesc, ci eu îi spun ziaristului că trebuie să se schimbe. Mai mult, susţin afirmaţia lui Gustave le Bon, conform căruia „adevăratul progres democratic constă nu în aducerea elitei la nivelul maselor, ci în ridicarea maselor la nivelul elitelor”. Jurnalistul român are obligaţia morală de a reitera această constatare şi nu pe aceea de a arunca omul într-un con angoasant de umbră.



Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
2,564 views

Your tuppence

  1. teli / 11 October 2010 15:31

    Si eu gandesc si ‘propavaduiesc’ la fel. maica-mea e mare consumatoare d stiri si din floricica mereu vesela si energica pe care am cunoscut-o cand am inceput sa inteleg ce s intampla in jurul meu..ea a devenit amara si panicata si tot timpul sfatoasa despre cum tre sa ma apar d buba neagra, pestii din vama, si alte astfel de ‘amenintari’ pe care eu le-am blocat de mult! Eu nu ma mai uit la stiri si imi place ignoranta mea si nu imi pasa de judecata societatii…sunt fericita! nu imi doresc sa mai fiu consumator…nici d moda, nici de carti-solutii pentru probleme, nici de inghetata pentru depresie 😉

    Thumb up 4 Thumb down 0
    Reply
  2. Braga / 11 October 2010 13:10

    Anomie asta este fenomenul pe care il traisete “societatea” gloata adica, problema este lipsa de valori, anomie adica .

    Recunosc insa faptul ca exagerarea gravitatii unor fenomene devenite produs, adica stiri, pot provoca frica omului fara valori, fundament cultural dar mai ales MORAL.

    FRICA simte omul/societatea nesigure pe valorile sale, si din cauza ca au fost colegi de serviciu sau de banca cu liderii de azi si stiu ca sunt cel putin la fel de impostori ca si noi.

    Am trecut razboaie, dictaturi , molime cu mai multa usurinta in trecut pentru ca noi oamenii/societatea se baza pe ceva valori morale care astazi sunt luate la misto…. aveam martiri….oameni de stat, monarhi… si infractori cu un cod al lor…astazi toti astia sunt o spoiala…

    Din pacate cu frica sau cu panache fenomele vandute ca stiri infricosatoare exista,sunt reale, chiar daca nu ne place cum sunt ambalate, chiar daca sunt vandute ca un film de actiune ….

    este criza. uita-te la pretul aurului. este cel mai cald an decand se fac masuratori. femeia aia din Iran chiar moare, iar vestea cu antibioticile, adevarata si ea, nu e chiar rea zic io, o sa dispara cei slabi.

    Da, este adevarat, se vinde frica din pacate, dar cine e slab sa o cumpere ?, cine alege sa citesca Cosmopilitan in loc de The Economist? , cine sa faca alegerile astea ?

    In libertate individul are posibilitatea sa faca el alegerile astea, daca poate si are mijloacele intelectuale necesare e liber si informat, daca nu e clasa inspaimantatilor, saraci cu duhul si cu toate cele.
    Mai e un model in dictatura unde are cineva grija sa fie “liniste” sa nu fii manipulat de stiri mincinoarse, sa aflii doar adevarul.aici nu este lasat omul sa faca nimic deciziile sunt luate de altii, indiferent de mijloacele receptorului.

    io prefer sa fiu liber sa mi dau seama de toate politicile astea , si ar dori sa fie toti oamenii inteligenti si educati ca mine ca sa nu se sperie cand aud ca omoara unii o femeie cu pietrele sa fie revoltati !

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply
  3. bestiutza / 20 September 2010 12:45

    Ma tem ca mesajul tau catre romani este inutil. Inteleg perfect ce ai scris in articol pentru ca sunt unul dintre acei oameni care puneau botul la tot ce oferea mass-media. Eram dependenta de frica. Am incetat sa mai ma uit de mult timp la orice stire romaneasca pentru ca a fi jurnalist inca este un cuvant strain pentru noi. Si am inteles inca un lucru: audienta se face cu ajutorul romanilor. Audienta cere: crime, violuri, certuri, sange pe ecran etc. Iar jurnalistii sunt terminati atunci cand o intamplare relatata la TV nu este in acelasi timp si macabra. Dau un exemplu: cand s-a intamplat incidentul in Carrefour Vitan, ma uitam la Antena 3, in special la duduia ce vroia sa scoata de la martori cat mai multe informatii picante. Citeam in ochii ei dezamagirea profunda si faptul ca lipsa de informatii o facea disperata, isterica pentru ca nu mai stia ce sa zica. Am schimbat canalul in momentul in care s-a anuntat ca dupa ora 14:00 “subiectul zilei va fi dezvoltat”. E clar: vor face o scurta istorie a tavanelor cazute si vor chema expertii sa ne spuna felul in care au fost ridicate astfel de cladiri.

    Thumb up 2 Thumb down 0
    Reply
  4. Diana G / 6 September 2010 11:22

    foarte interesant subiectul si mi-a placut modul in care l-ai prezentat. chiar ai mare dreptate, nu ar tb sa mai urmarim stirile daca vrem sa nu ni se strice ziua. aceste lucruri tot se intampla, fie ca stim noi de ele, fie ca nu.
    oricum, felicitari pt articol!

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  5. maria kiraly / 5 September 2010 20:43

    Dragii mei, va multumesc pentru comentarii. Se pare ca exista un sentiment general de respingere a non-valorii, a mioriticei forme fara fond, a lipsei de individualitati. Sunt sigura insa ca, la un moment dat, atmosfera se va schimba.

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply
  6. Clelia / 2 September 2010 1:10

    Mi-a placut articolul, l-am devorat dintr-o rasuflare! Ceea ce indica faptul ca este bine scris, coerent si logic, iar subiectul suficient de captivant pentru a mentine vie atentia cititorului! Observatiile cu privire la frica ca si modalitate de manipulare a publicului larg sunt cat se poate de pertinente si de aplicabile epocii pe care o traversam. La nivel international, frica reprezinta una dintre cele mai daunatoare plagi ce afecteaza omenirea.. nu acelasi lucru se poate spune, in schimb, despre Romania. Regret sa afirm acest lucru, dar in aceasta tara, alta este problema majora – si anume ignoranta. Lipsa educatiei, parvenitismul, snobismul feroce, acestea sunt principalele boli ce afecteaza societatea romaneasca. Aceasta epidemie de superficialiate care se extinde cu o viteza supersonica prin intermediul mass mediei, patrunzand in fiecare coltisor al glorioasei noastre tari, furand suflete si extirpand inteligenta – aceasta epidemie ar putea reprezenta un bun subiect pentru urmatorul tau articol! Felicitari si la cat mai multe articole “insightful”! 🙂

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply
  7. Alte alea / 31 August 2010 19:03

    Ca sa citez din cometariile distinse (LOL), la care achiesez, (Radu B), articolul “reflecta foarte bine si sensibilitatea dar si taria de spirit a autoarei.”

    Mi-au placut subiectul si abordarea. M-am plictist sa aud ca nimic din ceea ce facem nu e bun. E, de altfel, o imposibilitate statistica sa gresim perpetuu. Undeva ne-am prins in propriul joc stupid al criticii, eliberata de limitele bunului simt si ale justei masuri.

    “Yes we can” apud Iza & cenzura consumatorului, de mai sus – iti intaresc argumentatia.

    Per ansamblu, delicata, ca o floare! Cactusi ai, din aia care infloresc odata pe an, in rest spini?

    Pe final, nu stiu daca asta este un inceput sau daca pentru inceput este bine. La asta se pricep altii (sic!). Daca insa hotarasti sa continui, promit sa te citesc. Cu interes.

    Thumb up 1 Thumb down 0
    Reply
  8. Mateescu Mirela / 30 August 2010 15:31

    Buna! Felicitari pentru articol!Pentru inceput e bine, ca un fel de editorial… Succes!

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro