Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

În fond, cine este ea?

31 December 2016

Septembrie. Noapte.

Oglinda  aia nesuferită, lipită aiurea pe uşa şifonierului,  reflectă imaginea ei.

Îşi spune, printre gânduri, din nou, că detestă aspectul ăsta  modernist al dulapului de haine.

Cât îl iubise pe celălalt… era vechi, numai lemn, linie clasică, nişte mici defecte; la fel ca ea. Abandonase  într-un colţ al sufletului oftatul după el când a trebuit să admită că acesta nou era mai bine compartimentat; dar se simţea ca o trădătoare de fiecare dată când aşeza umeraşele în el …

Cu paharul în mână  se răsfaţă cu aroma şi savoarea vinului roşu  sec, în care se amestecă, din când în când, lacrimi sărate; sec, la fel ca speranţele ei.

Încă o dată cade pe gânduri, în răstimpul când el merge la duș.

Acum poate plânge la adăpostul  semiîntunericului făcut de lumânările aşezate pe noptiere, ferită şi de zgomotul apei căzând în cadă.

Până se întoarce, îşi va reveni; la fel cum o face de fiecare dată de atâţia ani.

Afară, zgomotele străzii îşi fac rondul obişnuit; lumea nu stă pe loc pentru o ea oarecare…

Căci, în fond, cine este ea?

femeie oglindă

Sunt numai câteva luni rămase până când voi împlini 30 de ani. Poate de aceea, gândurile şi demonii ies la iveală mai abitir ca în alte săptămâni.

Poate e de vină faimoasa criză a femeilor care, apropiindu-se de vârsta asta, încep să se simtă insuficient de realizate profesional, personal, să aibă temeri că nu mai au timp pentru copii…

Sună aproape convingător, nu? Mai că m-aş crede, dacă aş putea scăpa cumva de sacul ăla de cărămizi în care s-a  transformat de atâta amar de vreme sufletul meu…

Deci, femeia din oglindă.

Femeie. Iată un început de răspuns.

…aşază pe faţă zâmbete  cuceritoare, în vreme ce în interior se destramă universuri…

…străluceşte şi radiază în ţinute cochete, sofisticate, ştrengăreşti, în vreme ce în interior sufletul i se zdrenţuieşte…

…face cadouri, plănuieşte  reuniuni, experimentează reţete, ascultă şi sfătuieşte, alină şi încurajează, incită în dormitor, este inteligenţă, educată, diplomată, organizează, planifică, merge la salonul de înfrumuseţare, se aventurează în jungla citadină de şoferi auto, se ceartă cu furnizorii de servicii medicale sau cu cei de la cablu, calcă rufe şi pregăteşte ţinute, vede de casă şi încă o mie de alte lucruri …

…femeia din oglindă; o oarecare ea.

Guest post by Lya

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Când viață îți dă lămâi, nu face limonadă!

Jurnalul unei femei ce nu poate să mai iubească

Fă-mă să te iubesc din nou ca o nebună…

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,443 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro