Miresele cu studii superioare le ajung din urmă pe cele fără

Your tuppence

1. 
   Mirela Baron / 10 October 2010 19:12

   Acest studiu mi se pare acum in calitate de mama a doi copii ,un afront la adresa femeilor in general.
   De ce?
   Simplu ,pentru faptul ca economia de piata incearca inca de pe vremea comunismului si dupa cum vedem in articol cuprinde la fel de bine si capitalismul ,deci cu viclenie ostentativa incearca si reuseste sa ne sugereze ,noua tuturor femeilor cladirea unei cariere si respectiv premergatoarele studii necesare ,se pot face concomitent cu planurile naturale de a forma familii.In spatele acestor sloganuri aflindu-se un singur deziderat .Acela de exploatare la maxim a multi capacitatilor femeii in general,gasind-o pe aceasta cu sau fara studii o dubla exercitanta a responsabilitatilor firesti.
   Cu toate ca evident articolul doreste sa atraga atentia numai asupra sanselor egale pe care ambele categorii de femei il au aproximativ ,cam la aceeasi virsta de ” a deveni mirese”,de parca a r fi o competitie in urma careia “cistigatoarele” ar fi laureate cu premiul Nobel.
   Aceste simple si foarte subtile sugerari au in conformitate in creierul tinar feminin ,un singur impact.Acela de a stimula supra efortul de incadrare in ceea ce societatea de astazi si mediile pretind ca femeia ar rezolva cu ochii inchisi.Acest lucru numai din imboldul de a cistiga intr-un final pocalul in alb mult visat. Insa toate avem posibilitatea de a face cunostinta cu deziluzia exercitata de realitatea cruda. Intr-o tara ca de exemplu Austria ,femeile sint in acelasi job ca si co partenerii lor platite cu douazeci si cinci la suta mai putin, indiferent de grad academic ,au unul pina la doi copii in medie iar rata de divort se afla in momentul de fata la cam saizeci la suta din casnicii intr-un raport de aproximativ doi ani de la inchierea acestora.
   Cea mai penibila confruntare proprie cu acest adevar am avut ocazia sa o experimentez la o virsata destul de cruda,cind plina de avint “bolsevic” in calitate de tinara intreprinzatoare intr-o tara cu un avantaj de cincizeci de ani in asa numita democratie, am pus o intrebare destul de normala si dealtfel o rutina zilnica in calitatea mea de “buisness woman”,in cadrul completarii unui formular de anamneza al unei cliente de virsta medie.
   Intrebarea s-a referit in mod banal la profesia acesteia.
   Doamna mi-a raspuns cu o demnitate naturala, profesia acesteia fiind una mie pina atunci necunoscuta: “mama a patru copii”.
   Am ramas inmarmurita de raspunsul atit de firesc pentru capaciatatea mea de perceptie de atunci.Aceasta profesie fiind imposibil de gasit intr-un glosar de specialitate, am inghitit in sec, incercind sa fac fata unui moment ridicol creat de insasi naiviatatea mea ,indoctrinata in mod strict de normele mediului socio-cultural de pina atunci cunoscute.
   Iata ca acum la jumatatea vietii realizez cu mindrie ca orice femeie indiferent de studii ,cadru socio-politic-cultural din care descinde este prin natura ei si automat de la aducerea pe lume si ingrijirea, educarea celor pe care ii numim noua generatie echivalentul unui TOP MANAGER . In functie de citi copii are posibilitatea in decursul timpului sa procreeze,aceasta functie se multiplica in acelasi raport crescator.
   Concluzia acestor analize fiind ca noi femeile dispunem intradevar de talente si daruri divine ce nu sufera comparatie, pe care ni le putem desavirsi individual fara acordul sau dezacorul normelor sau studiilor de orice fel, iar casniciile servind in exclusivitate unei protectii de ordin practic,juridic,material intr-un sistem ce calculeaza dezvoltarea sau evolutia pe o scala progresiv lineara.

   

   

   Reply ↓