Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Nu te pot nici ierta, nici urî, aşa cum mi-ai cerut, iubirea mea

7 October 2016

Eu nu sunt o pasăre migratoare care pleacă în ţările calde atunci când se lasă frigul peste sufletul viitorului nostru, promis a se aşterne frumos! Nu, EU NU SUNT!

Eu sunt vulturul înălţimilor ameţitoare ce străbate cutezător linia orizontului către cele mai semeţe înălţimi… şi, ghici ce?! Voi afla! Pregăteşte-te, te voi ajunge din urmă. Te VOI AFLA!

Am plâns şi astăzi în lipsa ta sau, mai bine spus, de lipsa ta. De lipsa vorbelor care au rămas nespuse între noi, de lipsa şi nevoia tandreţei tale, de singurătate apăsătoare şi de faptul că nu mă pot elibera de tine. Ai aşteptat să treacă fix magica cifră de trei luni, ca să vii şi să-mi spui acum „EU AM MURIT”!

Atunci, ultimele vorbe către mine au fost „VĂ IUBESC!”

cuplu-despartire

Tu ştii de câte ori le-am citit? Tu ştii câte pansamente incolore au aştenut acest „VĂ IUBESC!” pe inima şi sufletul meu? Câte sensuri parfumate şi pragmatice am căutat în cuvintele ultimei noastre discuţii? Câte lacrimi mi s-au scurs direct din creier către inimă şi din inimă către creier, bulversându-mă?

Nu e cam mare discrepanţa între „VĂ IUBESC!” de atunci şi „EU AM MURIT” de acum?

Mi-ai oferit cel mai de preţ dar: m-ai redat pe mine, mie. Iartă-mă, dar nu te pot şterge de pretutideni, aşa cum mi-ai cerut… nu te pot nici ierta, nici urî, aşa cum mi-ai cerut. Iartă-mă că nu te voi abandona nici aşa… neputincios, cum spui c-ai devenit.

Ce s-a întâmplat în tot acest timp? De ce încerci să mă ţii deoparte? De ce mă încătuşezi? Crezi că e simplu să ridici ziduri între noi, când sufletul tău intuieşte că voi lupta cu toate armele să le străpung? M-ai ţinut captivă în interiorul cuvântului NOI şi acum vrei să te evapori ca un nor de fum, lăsându-mă cu răsuflarea tăiată…

Știu că încă te fac să vibrezi, ştiu că te gândeşti şi tu…şi, de aceea, te rog, te implor şi îţi poruncesc: NU RENUNŢA!! Pentru tine, pentru copilul tău: NU RENUNŢA!!! Pentru NOI, NU VOI RENUNŢA EU! Să te pregăteşti să mă iei în braţe atunci când te voi ajunge, iar apoi să te pregăteşti să mă înfrunţi.

Mi-ai spus: „EU AM MURIT”! Cât m-a durut să-mi spui asta…

Ţi-am spus: „EU AM MURIT”! Cât m-a durut să recunosc asta…

Ne bântuim în cel mai autentic mod posibil, iubirea mea…

Guest post Iris de arici

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Întoarcerea prostului din drum

Ne vedem joia viitoare!

După ce am făcut primul pas în afara zonei de confort, am avut parte de una din cele mai bune partide de amor din viața mea

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
8,549 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro