Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

O poveste nonconformistă de amor – Vita and Virginia

9 August 2019

Afinități elective sau mai mult decât atât? Așa ne-am putea întreba – în epoca lui „politically correct” – despre noua biografie cinematografică, Vita and Virginia, ce le are în prim-plan pe scriitoarele Vita Sackville-West și Virginia Woolf.

Așadar, britanica Chanya Button „pune în scenă” legăturile intelectuale și sentimentale dintre două remarcabile femei ale veacului trecut. Această relație a fost romanțată într-una dintre cele mai reușite cărți ale Virginiei Woolf: Orlando. Scenariul a fost scris de regizoare în colaborare cu Eileen Atkins, iar distribuția le reunește pe faimoasele Gemma Arterton, Elizabeth Debicki și Isabella Rossellini. Realizatoarea britanică, Chanya Button (ea însăși scriitoare) se dovedește o fină cunoscătoare a operei faimoasei Virginia Woolf (i-a consacrat numeroase studii universitare în perioada studenției sale la Oxford).

În acest prim lungmetraj al realizatoarei, literatura e profund legată cu pasiunea, iar arta cu iubirea. Prin urmare, avem pe ecran o poveste de amor între două scriitoare, o istorie ce pare atât pasională, cât și toxică. Vita and Virginia redă cu finețe, printre subtilele dialoguri literare, o poveste de dragoste nonconformistă, reliefând raportările contrariate ale fragilei Virginia la sexualitate și la fericire. Actual în ceea ce privește studiile de gen, dar și subtil, filmul de epocă se dovedește a fi deopotrivă senzual și (nuanțat) feminist.

În ambianța încorsetată a Angliei anilor 1920, în permisiva atmosferă a grupului Bloomsbury, două personaje trăiesc cu pasiune: Vita e o femeie celebră, iar Virginia e o solitară cu tendințe sinucigaşe. Chanya Button se străduiește să ilustreze șocul a două personaje reunite de tot ceea ce le diferențiază, de la prima întâlnire din 1922 până la legătura care se va preschimba într-o strânsă prietenie. Secvența din deschidere face să i se succeadă inserturile cu rotativa de la Hogarth Press, editura care publica scrierile Virginiei Woolf, semnificând urgența creației. Animate de spiritul unei epoci în care plutea emanciparea, încercând să evadeze din carcasa societății victoriene de după Primul Război Mondial, cele două femei rup aceste coduri printr-o scriitură plină de forță.

Căsătorită cu un diplomat şi pusă la adăpostul unei astfel de poziții, Vita încercase adesea legături amoroase cu femei, iar de astă-dată, îi surâde Virginia. După apariția romanului Mrs. Dalloway, excentrica Vita încearcă să o cucerească pe Virginia, scriitoare genială, dar introvertită. Cele două femei emancipate, pline de creativitate, nu încetează să sfideze convențiile victoriene pentru a-și impune atât stilul, cât și modul de viață. În acest sens, secvența interviului radiofonic (Vita Sackville-West și soțul său își expuneau concepțiile despre căsătorie) este emblematică pentru afirmarea dorinței de emancipare. Lejeritatea, umorul british al cuplului, savuroasele jocuri de cuvinte – toate exprimă o viziune modernă asupra vieții. Îndată ce interviul se termină, cei doi soți se salută cordial și pleacă, fiecare în mașina sa decapotabilă, în direcții opuse.

Dacă modul de viață al Vitei și originile sale aristocratice pot explica la o primă vedere această libertate afișată, spectatorul se vede constrâns să înlăture ipoteza când va da cu ochii de lady Sackville. Întrupată de geniala Isabella Rossellini, mama Vitei e o apariție grotescă și periculoasă. Încă din copilăria Vitei, lady Sackville și-a exprimat în mod violent dezaprobarea în privința independenței fiicei sale, fapt care se va reflecta în relația dintre cele două scriitoare.

Mutuala fascinație răspunde cumva atracției contrariilor: eleganța Vitei contra discretei Virginia, vivacitatea aristocratei Vita contra tulburărilor psihice ale boemei Virginia. Optând pentru două actrițe fascinate, Chanya Button și-a asumat și riscul de a cocheta și cu ideea de a transforma biografia cinematografică într-un „roman-foto”; totuși, măiestria interpretelor poate salva pelicula de la această supoziție. Bunăoară, Vita/Gemma Arterton, cu o alură à la garçonne, dar în egală măsură ultra-feminină, traversează viața cu surâsul pe buze. De cealaltă parte, Virginia/Elizabeth Debicki, diafană, nu pică în ridicol atunci când silueta ei fragilă se apleacă sub asaltul păsărilor negre.

Realizatoarea a folosit adesea prim-planul, scrutându-le chipurile în căutarea misterului de după priviri, alternat cu recurentul schimb de epistole dintre cele două romanciere. Acestea au făcut necesare intervențiile jubilatoare ale Isabellei Rossellinni/«Madame mère», aplecate asupra principiilor sau ezitărilor sentimentale ale lui Ruppert Penry-Jones, remarcabilul „soț de fațadă”, pentru a da un alt impuls acestui exercițiu, dar și pentru a reliefa singularitatea magnetică a eroinelor. Magnificele costume inspirate de stilul șaptezecist al lui David Bowie și muzica, semnată de Isobel Waller-Bridge, reflectă legăturile complexe și indică avangardismul acestor femei celebre ale secolului al XX-lea. Incursiunile onirice, ce depășesc narațiunea, se susțin pe surprinzătoarea coloană sonoră. Din acest punct de vedere, filmul e unul contemporan și dă impresia că se ocupă mai degrabă de epoca actuală decât de cea a celebrului Bloomsbury Group.

Îndrăzneala formală poetizează atmosfera și îndreaptă spectatorul spre intimitate, pasiune și creație artistică; refrenele electro conferă ritm scriiturii. Femeia de excepție era caracterizată de o sensibilitate exacerbată, așa se explică distorsionările vizuale, care au menirea de a reflecta spiritul bolnăvicios al scriitoarei Virginia Woolf, victimă a halucinațiilor dureroase. Pelicula cu aspect de „roman-foto” restituie un climat artistic avangardist: emulație intelectuală, vernisaje, călătorii, cupluri libertine și homosexualitatea (din punct de vedere social refulată, dar asumată în intimitate).

Schimbul epistolar, reciprocitatea fascinației sunt relevate de multe procedee formale și de o vizibilă stilizare. Schimburile intelectuale dintre două femei retranscriu, pe ecran, și dimensiunea pasională/carnală a unei aventuri. Totuși, Vita and Virginia ține seama legăturile profunde, amoroase și reflectă modul în care o decepție sentimentală se poate transforma în creație literară.

Regia: Chanya Button

Scenariul: Eileen Atkins & Chanya Button

Imaginea: Carlos De Carvalho

Montajul: Mark Trend

Distribuția:

Gemma ArtertonVita Sackville-West

Elizabeth Debicki – Virginia Woolf

Isabella Rossellini – Lady Sackville

Rupert Penry-Jones – Sir Harold Nicolson

Peter Ferdinando – Leonard Woolf

Durata: 110 min



Citiţi şi

Și am plecat

Şase lucruri care merită toţi banii

Cassie De Pecol – așa o femeie nu există? O, ba da!

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
185 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro