Raiul n-are nevoie de asfalt

25 January 2021

Sper că v-ați prins. Noi, cei de azi, ne aflăm la o mare răspântie existențială. Adică, avem responsabilitatea alegerii, nu doar pentru noi, ci și pentru generațiile care vin, între viața confortabilă, dar complet controlată și dirijată în inima unui ”smart megapolis” sau reîntoarcerea în brațele naturii și reconcilierea cu propriul nostru organism și suflet.

Am fost botezată religios în credința creștin-ortodoxă a înaintașilor (pe furiș, de o mătușă, așa cum se putea atunci) și-am fost educată ateu, precum toată generația mea de ”decreței”, în spiritul doctrinei materialist-științifice, care ne era însămânțată în minte, încă de la grădiniță. Nici Botezul Creștin și nici educația școlară cea seacă de spirit n-au fost “cu voia mea” dar am avut, de-a lungul celor 5 decenii și-un sfert trăite până acum, experiențe intense de autodescoperire și învățare, care mi-au arătat viața din ambele perspective și m-au ajutat să pricep cum funcționează legile ei.

”Știința fără religie este șchioapă, religia fără știință este oarbă”, a zis marele Einstein. Genialul Nikola Tesla, credincios și el, ne-a lăsat o incredibilă mărturisire: ”Dacă vrei să afli secretele Universului, gândeşte în termeni de energie, frecvenţă şi vibraţie”. „Cel mai bun medic este natura” ne-a învățat anticul Hipocrate, părintele medicinei și al unei respectabile bresle care se presupune că e în slujba oamenilor. Și tot el spunea că „sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape toţi se nasc cu ea”, amintindu-ne că ”sufletul uman se dezvoltă până la moarte”, deci tema vieții noastre ar putea fi viața însăși. Pe scurt, am înțeles că îndatorirea mea esențială este să-mi păzesc integritatea fizică și morală, proprietatea conștiinței și libertatea spiritului.

Nu demult, faimosul ”guru” tehno-digital Elon Musk afirma că, după părerea lui, am putea fi personaje într-o simulare pe computer. În câțiva ani, o lume generată și controlată de computer se va contopi perfect cu lumea fizică, ne spun savanții ”noii realități”. Este tot mai evident că noul limbaj oficial (și aici pun toate expresiile și sloganurile trâmbițate pe ”rețele”, ”canale”, ”tuburi” și ”vizoare”) anunță, de fapt, a patra revoluție industrială ce instaurează supremația inteligenței artificiale. O nouă religie tocmai s-a născut. Iar pentru oamenii care vor să trăiască liber, în pace și armonie, conectați cu ei înșiși, cu natura și cu Universul, nu prea mai este loc. Nu în stupul viitorului.

Circul și ”bâjbâiala” asta politică – sincronă, hotărâtă și absurdă – la care asistăm de un an de zile, măsurile și ajustările de genul stop-joc și trei-pași-inainte-și-doi-înapoi, incoerența întregii povești în care suntem prinși cu toții vin din faptul că ”strategii” neștiuți ai evoluției societății umane se grăbesc să implementeze forțat, la scară globală, modele și proiecții generate de creiere artificiale. E ca designul unui nou joc. Nu le iese chiar din prima, exact așa cum o convorbire cu impenetrabila Sophia de la operatorul tău telefonic te face să inchizi și să mai încerci odată. Între timp, Sophia acumulează date și învață.

Avem deja inginerie genetică, biorobotică, interfețe creier-mașină, sisteme biometrice de sănătate și securitate, îndată primim și pașapoartele de cetățeni respectabili, dacă nu facem mofturi și luăm note bune, după modelul chinez de credit social, care nu mai e demult o utopie. Vom avea o planetă perfectă cu indivizi galactici perfecți, încrucișați cu roboții și gata de noi cuceriri spațiale. SF-ul adolescenței mele e deja o realitate ce crește sub nasul meu. What a beautiful world!

Pare că nu-i nimic nou sub soare. Omul a fost mereu capabil sa-și depășească limitele, a reușit să-și creeze instrumente tot mai performante pentru a-și ușura viața și a năzuit mereu să cerceteze și să dezlege misterele Universului. Dar nu pot să nu constat cum, în ”noua normalitate”, științele moderne devin unica dogmă iar ce-au gândit creierele luminate ale altor vemuri nu mai are valoare. Sub perdeaua de fum a binefacerilor tehnologiei și a conceptelor științifice de ”transhumanism”, ”hibdridare” și ”inginerie socială” ce formatează gândirea și comportamentul maselor, se lucrează perfid la abolirea ființei umane libere, perfecte și complete, așa cum a fost lăsată de Marele Creator. Unde ar trebui să-l înghesuim pe Dumnezeu?

Pe mine, El (mulțumesc, Doamne!) m-a trezit din hipoza marelui oraș, m-a luat pe sus și, până să mă dezmeticesc, m-a așezat pe-o insulă liniștită, lângă un om minunat. Să te-ntorci la esențe e o adevărată detoxifiere holistică. În mijlocul naturii, văd că viața este generatoare de viață și înțeleg perfect conexiunea dintre vibrația aripilor unui future și uraganul de la celalat capăt al lumii. Acum, știu că mintea ne poate fi ușor ”hack”-uită și realitatea virusată, dar mai știu că sufletul nu se predă voit niciunei alte autorități, decât celei divine. De pierdut, noi ni-l pierdem, pentru confort și iluzia nemuririi fizice…

Raiul e aici, oriunde pe pământ. Și n-are nevoie de asfalt. Și nici de pașaport. Poarta stă deschisă…

Pe Mihaela o puteți urmări aici și aici



Citiţi şi

Câinii și celelalte greșeli

Iubirea moare uneori și în Paris

Când pozele nu mai au nicio legătură cu realitatea

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro