Silence. Mâine începe școala

13 September 2020

În urmă cu un an am intrat în casă unui profesor într-o simplă vizită, ca doi oameni obișnuiți, o mămică de mână cu copilașul ei. Urma să ne bucurăm împreună de o pisicuță, muzică și de companie.

Câteva ore mai târziu am ieșit din aceeași casă, însă nu mai eram aceiași.

Un strop de magie a curs prin venele noastre în locul acela plin de cărți, oameni frumoși și un pian. Un strop de pasiune și un ocean de posibilități.

Uneori, când nu ești pregătit, ușile destinului se deschid arătându-ți minunile lumii. Am ieșit cu ochii plini de stele, îndrăgostiți de oameni, de muzică, de frumos.

Un praf magic a rămas plutit asupra noastră, iar noi, la rândul nostru, hipnotizați de frumos, am căutat febrili posibilitatea de a duce pasiunea mai departe, intrând în lumea muzicii.

Un pian vechi, sub mâini fermecate, a reușit să farmece până la dorința că propriile mâini să provoace magie!

Pe fondul muzicii, au curs povești magice despre trecut. Am să va împărtășesc o poveste:

În ziua în care au început bombardamentele celui de-al Doilea Război Mondial, la radio un pianist interpreta în direct Nocturna lui Chopin. Muzică s-a întrerupt, radioul și-a oprit emisiile în eter.

Și a pornit urgia umanității.

Ani mai târziu, în ziua în care s-a încheiat războiul iar radioul și-a reluat activitatea, aceștia au reluat de unde au rămas când au fost bombardați: Nocturna lui Chopin.

Mâine începe școala. Mâine începe ceva ce nici noi nu știm cum ar trebui să arate.

Astăzi va propun să ascultăm împreună muzică.

Să ascultăm și să ne amintim de profesorii noștri ce au avut harul și dăruirea de a ne influență destinele.

Să găsim în interiorul nostru pasiunea și praful fermecat ce poate atinge sufletele celorlalți cu dragoste și blândețe, fără să lase urme adânci, de neiertat.

Să ascultăm și să ne amintim că noi, adulții, putem alege. Copiii nu au această posibilitate. Ei ne cred și ne urmează așa cum le spunem și le arătăm noi.

Să ascultăm muzică și să ne amintim că tot ce are un început are și un sfârșit.

Iar Dumnezeu sau cine e la cârma din necunoscut ne vorbește despre dragoste, iubire, omenie, credință, prin toată creația Sa.

Dumnezeu a creat viața și jungla, dar tot El ne-a dotat cu tot ce trebuie pentru a supraviețui. Tot El a fixat ceasul supraviețuirii pentru toate ființele vii.

Să ascultăm muzică și să auzim ce le facem copiilor.

Nu cu urechile, ci așa cum a ascultat și compus Beethoven, folosind inima.

Mâine începe lecția.

Silence.

Toate articolele Siviei, aici

Curaj, și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, în format .doc, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Iubirea e acolo unde nu te aștepți: Ultimul Crăciun, Leila Sandra M.

Cine suntem cu adevărat şi ce căutăm mai exact în viaţa noastră

Eu nu mai simt

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro