Articole despre Dostoievski

Aveam 17 ani când, discutând cu un prieten, am ajuns la „Crimă și pedeapsă” a lui Dostoievski. Voia să-și ilustreze punctul de vedere, așa că a apelat la personajele din roman. Citez din memorie ce mi-a spus atunci: „Sonia e o sfântă, deși e curvă”. Primul meu impuls- pe care, …

Spuneți ce vreți, aruncați cu piatra, da’ io tocmai am avut revelația vieții mele. Îmi plac misoginii. Vreau ca următorul meu iubit să fie misogin până în măduva oaselor. Haideți să vă explic de ce. Păi, conform teoriei lui Dostoievski (nu vă impacientați, nu îl citesc. Am aflat de pe …

Zorile mă prind iarăși în păienjenișul rece al gândurilor. Ca în fiecare zi, voi ieși în universul străzii –  vom veni Femeie și Bărbat – unul către celălalt, vom merge (poate) umăr lângă umăr și ne vom recunoaște sau nu, ne vom zâmbi ori vom trece simplu unul pe lângă …

Mi-a dat părul la o parte și mi-a șoptit în urechea stângă, să fie sigură că îmi merge direct în inimă: să nu o iau prea în serios. Priveam amândouă cerul, întinse pe o câmpie proaspăt înverzită, având fiecare o margaretă în colțul gurii. Mi-a spus să o trag de …

Alexandru Petria: – Cine e Mihai Vacariu? Ai avut o viaţă destul de aventuroasă până acum… Mihai Vacariu: – Chiar mă gândeam acum ceva timp în urmă la ce am făcut eu în viaţa mea. Doar pentru că a venit vorba într-un anumit context. Şi mă gândeam că unii ar putea …

Fiul verişoarei mele – să-i spunem V. – este olimpic. La matematică, fizică şi astronomie. Unul dintre acei olimpici care, o dată pe an, face din românul blazat şi sictirit un exaltat feroce pe facebook, punându-l în postura de a-şi încorda pe wall sentimentul patriotic într-o exclamaţie vecină cu isteria: “Să …

Acum vreo zece ani am avut timp să trag niște concluzii într-un salon din spitalul Colțea. Aveam o ureche aproape desprinsă de cap, 25 de ani, tendințe autodistructive puternice și un vecin de suferință din Militari. Cel mai tare mă îngrijora nu că ajunsesem la urgențe după un șpriț teribil, …

Nu ştiu dacă scriitorii au făcut celebre cafenelele sau dacă lucrurile s-au petrecut pe dos, dar bănuiesc că la mijloc a fost mereu o magică și inefabilă potriveală între om și loc. Mesele mici ale cafenelelor chemau artiștii de tot soiul, iar ei se strângeau în jurul lor și acolo …

Marilyn Monroe n-a apucat să-şi scrie memoriile şi cu excepţia jurnalelor, e drept, numeroase şi fotografiate parţial post-mortem, nu a lăsat vreun rând publicat. Dar de-a lungul vieţii a citit ce-au scris alţii şi, odată ce-a prins gustul lecturii, nu s-a mai oprit. Mai toată lumea o cunoaşte în postura …

Există ceva de nepătruns în sufletul rus, care-l împinge într-o zonă insulară a unicității în simțirea umană. În straturile sale vizibile, Rusia se identifică într-o mare măsură cu matricea culturală europeană. Gândirea, rațiunea, știința, instituțiile, legislația, sunt ceea ce au în comun Europa și Rusia. Dar există un lucru ce …