Articole despre Dumnezeu

“Este adevărat că am ajuns într‑un impas. L‑am numi, simplu, lipsă de credință, de speranță, de viziune, de visuri. Nicio mare promisiune nu mai este credibilă. Ați observat scăderea ciclului speranței în Occident? Creștinismul? 20 de secole. Scientismul? Două secole. Socialismul? Mai puțin de un secol. Europeanismul? O jumătate de …

Duminică, 8 noiembrie, Asociația multiculturală Nicu Hagi în parteneriat cu Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Societatea culturală aromână București, Editura Ars Docendi și Primăria Municipiului Câmpulung au organizat o nouă ediție a dialogului român − aromân. De cinci ani, primăvara și toamna, organizatorii punctează calendarul pastoral al transhumanței, reeditând, dincolo de …

Sunt cărţi care te-nvaţă cum să mori, parcă pentru a-ţi face viaţa mai uşoară. Te fac să accepţi inevitabilul, sperând într-o regăsire a celor dragi, odată cu trecerea pragului spre lumea cealaltă. Nu toţi apucă să le citească, însă, până mor şi oricât de mult ai îmbrăţişa o astfel de …

Mi se pare că ţine de-un veac tragedia asta naţională. De parcă timpul nu mai curge, arde… N-am fost în stare să scriu nici măcar un rând despre #colectiv şi nici n-o voi face. Din respect, dar şi din nepricepere. Până la ora asta am citit şi am ascultat toate …

Cred în Iubire. Cred într-un Dumnezeu ce-și iubește copiii, așa cum musulmanii cred într-un Allah iubitor, așa cum budiștii cred într-un Budha plin de compasiune, și tot așa, cum fiecare om ce crede în ceva o face în numele iubirii. Nu cred că miracolul nașterii are loc în credințe greșite. …

De atâta sfâșiere și durere, cuvintele nu se mai pot articula corect. Gândindu-mă la cei care și-au pierdut la Colectiv copiii, primul lucru care mi-a venit să îl fac a fost să îmi strâng fetița în brațe, să o sărut și să îi mulțumesc lui Dumnezeu. Apoi, să mă rog …

Nici nu știam cât sunt de americancă. Culmea e, că sunt rusoaică după mamă şi evreică după tată. Născută, crescută și trăită în România toată viața. Dar în ignoranța mea, sărbătoresc Halloween-ul de cinci ori pe an. Cum așa? Simplu. Am crescut într-o familie în care nimeni nu avea vreo …

Am cunoscut în tinerețe o domnișoară din bucile căreia, dacă îi dădeai drumul singură pe stradă, bărbații se hrăneau cu fantezii cât să le ajungă pentru săptămâni și luni întregi. Totul era comestibil la ea: și sânii umflați cu pompa, și obrajii de nou născut, și pepenii rotunzi ai bucilor, …

O ascult cum îmi vorbește. Îi știu vocea și rețin tot ce-mi spune, ca după un cântec drag, tot dat pe repeat. O fi avut vârsta mea, sunt convinsă, demult, dar acum e tot ce mi-aș dori eu s-ajung.  Să-nțeleg timpul trecut și s-aștept puținul ce va să vină, întocmai …

„Din bucata mea de pâine,/ Am hrănit un om și-un câine./ …/ Câinele mă recunoaște,/ Omul… nu mă mai cunoaște.” Pe scurt, povestea adevărată s-a întâmplat așa… Anii ’90. Ziaristă fiind, singurul gând care-mi bulversa existența era răspunsul  la frământarea „ce scriu mâine?” Să „pici” pe o întâmplare uriașă, menită …