Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Constantin Ciucă

Constantin Ciucă

50 articles
BIO PIEZIȘ M-am nascut la 16 mai 1958 pe malul Dunării, în Brăila și din cauza asta am avut tot restul vieții nevoie de o apă în preajma mea ca să mă pună în echilibru cu propriile mele demențe și dezechilibre. Despre Brăila naşterii mele nu mai am amintiri. Doar fulgurări dintr-un timp ulterior în care gustul de bragă se amestecă în creierul unui băiețel cu clănţănitul metalic al tramvaielor galbene pe un bulevard care nu am ştiut niciodată unde duce. Din Brăila am dispărut repede. Am urmat şcoala generală în Caransebeş într-o vreme în care terenul de joacă al copiilor nu era monitorul ci dealurile, câmpurile, pădurile, râurile iar singura armă letală pe care o purtam la curea era praștia de vrăbii. De aceea oraşul şi împrejurimile au rămas pentru mine, topografic şi emoţional vorbind, o copie terestră perfectă a paradisului. Pentru liceu, am plecat de acasă la Breaza, la Liceul Militar, cu un tren personal plin de negricioși și femei grase și în trenul ăla am băut pentru prima dată în viața mea urină de șobolan. Se numea coniac. A fost peste puterile mele. În anul patru, deşi luam mereu premiul întâi, am fost exmatriculat. Pe urmă am început să fac tot felul de prostii... Pentru că începusem să mâzgălesc poezii încă de pe la zece ani iar prin clasa a noua am început să scriu un roman plicticos și apologetic despre cum încercam să scap de poluțiile nocturne amăgind o colegă de la Casa Pionierului cu bomboane fondante și declarații mincinoase, un roman, desigur, neterminat şi pierdut, am ajuns de tânăr să cred că literatura are nevoie de mine în aceeaşi măsură în care eu aveam nevoie de ea.
Men Talk București

Iubitule, iubește-mă mult ca să mă pot culca cu altul

by Constantin Ciucă / 4 December 2019

Una din cele mai mari dezamăgiri ale vieții mele am avut-o la cursul de folclor comparat din anul I de facultate. Vorbind despre doine și balade, strigături și cimilituri, snoave și alte aiureli din astea populare pe care le chiuie oaspeții pe la nunți și botezuri, prorectorul, cel cu care …

Men Talk București

Femei care nu pot fi niciodată fericite

by Constantin Ciucă / 2 December 2019

Și nu mă refer la femei care NU sunt fericite într-un moment sau altul al vieții lor, pentru că au o supărare sau alta. Eu vorbesc despre femei care NU POT FI NICIODATĂ fericite. Nu am cerut asta, dar pe mine m-a lăsat Dumnezeu cu priceperea firească de a mă …

Life Bites București

Dumnezeu, Mama și Limba pe care-o vorbesc!

by Constantin Ciucă / 30 November 2019

Patriotismul meu De 1 Decembrie și mereu Vorbesc românește ca și cum i-aș mulțumi în fiecare clipă lui Dumnezeu că mi-a dat buze. Visez românește ca și cum m-aș tângui cu genunchii goi peste pietre și i-aș mulțumi, din toate durerile, că m-a făcut pe mine, și nu pe altcineva! …

Men Talk București

O poveste hazlie cu fosta nevastă

by Constantin Ciucă / 30 November 2019

Eu m-am născut un nătăfleț sentimental din care poți să faci ce vrei cu o vorbă bună, dar asta nu e deloc același lucru cu a spune că m-am născut bătut în cap. Ce vreau să spun e că m-am născut fraier, dar nu prost. Prin urmare, mânat de o …

Men Talk București

Bolnav de Alexandra

by Constantin Ciucă / 27 July 2019

Eu, atunci când aud că a fost capturat, chinuit, terorizat și la urmă omorât un om, mă îmbolnăvesc de durerea și de groaza lui ca și cum eu însumi aș fi trecut, clipă de clipă, ochi cu ochi, chin cu chin, prin teroarea aceea oarbă și sângeroasă prin care a …

Men Talk București

Gagicar

by Constantin Ciucă / 16 July 2019

Pentru că mai toată tinereţea mea m-am ocupat de analize de personalitate, de introspecţii şi de alte prostii din astea existenţialiste, îmi formasem în timp părerea că sunt un tip care se cunoaşte pe sine foarte bine și care e pregătit să întâmpine orice încercare a vieții cu încredere și …

The Happiness Project București

Ce naiba o fi cu ea, de ce e așa de tristă?

by Constantin Ciucă / 14 July 2019

Când am plecat la mare, mi-a intrat în mașină o muscă. Pe mine muștele mă enervează foarte tare, mai ales când șofez și mi se pun pe vârful nasului. Dau ca prostul din cap, ca să le sperii, încercând să rămân atent la drum, dar ele nu dau doi bani …

Men Talk București

Cură de slăbire

by Constantin Ciucă / 20 June 2019

Ca să îmi recapăt suplețea și succesul, m-am gândit zilele trecute să țin o cură de slăbire. Așa că am dat o căutare pe Google și am găsit cure de tot felul: cu pepene, cu ouă fierte, cu carne fiartă, cu brânză de vaci, cu legume, cu ulei de măsline, …

Read me București

Eu nu am fost niciodată alintată

by Constantin Ciucă / 4 March 2019

Continuarea de aici. Când mă ridic de pe scaun, îl scap din mână pe Gigi, așa că o urmez cu erecția aceea lăsată liberă sub pantaloni și cu șlițul deranjat. Isabella mă conduce în holul de la baie. Aici descuie prima ușă de pe peretele din dreapta cu o cheie …

Read me București

Mie toată lumea mi-a spus doar că sunt bună de p*lă!

by Constantin Ciucă / 4 March 2019

Continuarea de aici. Se însera. În București orice cartier îți pare cunoscut. De dincolo de blocuri, auriu, soarele arunca acum o pădure de umbre lungi, culcate pe bulevard și pe rondurile cu crăițe care mărgineau trotuarele. Iau blocurile la rând. 101. Înseamnă că ăsta trebuie să fie 103. Chiar așa. …

catchy.ro