Articole despre echilibru

EL. EA. EA a ascultă minunată tot şirul de vorbe care îi treceau pe lângă ureche. Frumos spuse, minunat arcuite şi şerpuite cu voce domoală. Îl vedea că prin vis cum se bucură că îşi găsise rostul, echilibrul, bucuria de a trăi absolut orice zi, orice pală de vânt, orice …

Fericirea veritabilă nu este niciodată ostentativă. Oamenii, în momentele lor de autentică satisfacție, nu sunt on-line. Consistența fericirii nu este validată de numărul aprecierilor de pe facebook, iar omul aflat sub aria strălucitoare a propriei fericiri nu își exhibă zgomotos scala emoțiilor pozitive în agora digitală, așteptând cu disperare aplauzele. Dimpotrivă, …

Noi, oamenii, cu fragila noastră alcătuire fizică si cu mari aspirații metafizice, învățăm aproape mereu, din cărți și călătorii, din propriile experiențe de viață, dar învățăm mai mult decât suntem înclinați a crede de la prieteni, acea mână de oameni care formează edificiul nostru afectiv, zona insulară de autenticitate, de …

Oricărei femei, dacă îi spui că e frumoasă, înflorește, devine atentă, emotivă, receptivă. Ultima scorpie poate fi convertită, cu acestă vorbă magică, în nimfă. Un singur ”ești frumoasă” spus, chiar și fără convingere, pur experimental, de amorul artei, poate face minuni. Dar vanitatea bărbaților, dublată de spaima de a da …

Nu m-am simțit niciodată mai puternică ca atunci când am fost părăsită. De bărbați, că prietenii intră la altă categorie. Aaa… și în majoritatea cazurilor ei au fost cei care au plecat. Cumva, printre lacrimi și inimi călcate în picioare, am reușit să mă recompensez. După terminarea liceului, am luat …

  Niciodată, cu inteligenţa ei deloc peste medie, nu a reuşit să-şi imagineze sfârşitul omenirii. Şi-a imaginat însă de nenumărate ori sfârşitul lumii ei – deloc blând. L-a şi trăit uneori – deloc demn. S-a încadrat deseori în sfera patologiilor grave. Le poţi zări în emoţia din priviri când o …

Nu am ştiut cum arată fericirea, nu i-am fost niciodată iubită, amantă, prietenă, colegă, fiică, mamă. Ştiu cum mi-am construit nefericirea în anii adolescenţei, ai tranziţiei, ai maturităţii. Ştiu doar despre acele puţine zile de tihnă şi calmitate sufletească pe care le imploram să-mi aducă cu ele echilibru veşnic. Ştiu …

Nu poți fi fericit într-o relație, dacă nu ți-ai dovedit mai întâi capacitatea de a fi fericit pe cont propriu. Eu sunt responsabil de propria fericire, nu îmi pot asuma fericirea nimănui, însă, în mod sigur, pot amplifica momentele entuziasmului tău, alăturându-mă senin stărilor tale. În fond, fericirea ca stare …

Servită în calupuri de o calitate îndoielnică, inputurile motivaţionale au devenit omniprezente. Au inundat viaţa dincolo de cota de avarie şi nu există ungher al minţii şi inimii căruia oameni de ştiinţă sau artişti să nu-i fi rezervat zeci de ani, în strădania continuă de a descâlci firea umană, şi …

Astăzi sunt tristă. Şi aşa am prostul obicei, atunci când sunt tristă, să îmi amintesc tot ce se poate (nimic de bine, oricum) de la facerea lumii încoace. Şi aşa mă apucă o stare de revoltă, de îmi vine să iau la bătaie pe oricine îmi iese în cale (deşi …