Articole despre nopți

Mi-a spus zilele trecute o prietenă că a obosit să trăiască. Are aceeaşi vârstă cu mine. Bem cafea şi vorbim în şoaptă. Nu, nu punem la cale nimic interesant. A obosit să trăiască pentru că are o mare şi cruntă dependenţă. De 21 de ani e dependentă. Nu poate gândi, …

Presupun că de la Nabokov mi s-a tras totul. Mai exact, de la „Lolita”. Îmi și amintesc cum mă băgam, nopți de-a rândul, de-a bușilea, cu volumașul și veioza sub pat, numai ca să-mi camuflez ochii holbați și sexul așijderea, numai ca să creadă ai mei că m-aș fi culcat, …

Viața îți va fi afectată iremediabil, se va termina. Adio viață socială, adio nopți în cluburi, adio cinema, adio cine romantice, adio sală de sport, adio muncă. Adieu! Vei fi subjugată complet de un mic monstru plângăcios. Alăptat, schimbat, legănat, iar legănat, colici, dinți, febră, muci, băiță. Și iar de …

Au fost căsătoriți zece ani. Au un copil. Pentru că lucrurile nu mergeau prea bine, el  plecat să muncească în Italia. Toții banii pe care îi făcea îi trimitea acasă, pentru ca ei și copilului lor să nu le lipsească nimic. După un timp s-a întors în țară și a …

Eroi sunteți voi care, în fiecare dimineață, deschideți fereastra cu un zîmbet. Eroi sunteți voi care îi lăsați iernii un loc printre frunze. Eroi sunteți voi care ascultați cum sunteți strigați “mama!”, “uite, tată!”, de pe o bancă din parc. Eroi sunteți voi care răspundeți. Eroi sunteți voi care aveți …

Hei, Îţi multumesc că înţelegi ceea ce-ţi spun, că-mi dai bucăţi din nopţile tale, că-ţi dezveleşti fără pudoare râsul, nostalgia, apucăturile ironice. Că apari aşa ciufulit şi neras şi deschizi camera – unde vezi o femeie pe care n-ai văzut-o niciodată-n lumina zilei, dar pe care (mărturiseşti, iar ei îi …

Ar trebui să stăm mereu aici, În rai, nestingheriți unul de altul, Să ne uităm la fluturi și furnici, Întinși pe prispa noastră din chirpici, Sub mărul care sprijină înaltul, După-amieze-ntregi, sporovăind Cu îngerii, dați nouă să ne-ajute Să adormim cînd nopțile-și aprind Stelele mari ce-ncep pe cer să-și mute …

Era în fața ei. Îi tremurau ușor mâinile. Privea ibricul turcesc și se concentra asupra ceștii de cafea, nu se grăbea, turna cafeaua încet, cu gândurile aiurea. Nu vroia să strice clipa, nu ridica privirea, stătea acolo prinsă între ceașca și privirea lui. Iubea momentul acesta. Aceleași gesturi, cuvinte, cafeaua …