Articole despre presă

România e zguduită de extremism. Cum să nu fie, dacă de zeci de ani scapă cine poate și omul care nu se “descurcă” pleacă la munci prost plătite prin lume sau rămâne în medievalismul românesc.

Când miliardarii ajung să dețină și presa, și studiourile care produc povești „oficiale”, ei nu mai cumpără doar influență: cumpără cadrul în care înțelegem realitatea. Iar The Washington Post, în era Bezos, devine întrebarea incomodă: cât de liberă mai e o redacție când viitorul e proiectat de cei care își permit orice?

Pentru cine a avut obiceiul să se mai uite la istoria oamenilor pe pământ, nu e nicio surpriză. Nu sunt românii nici de data aceasta moțul planetei. S-a mai întâmplat, mai exact s-a întâmplat de fiecare dată cam la fel. Curios lucru – sapienșii nu învață mai nimic din trecerea …

Dacă te uiți la liderii politici de astăzi se vede. Se vede cum se face selecția cadrelor la români. Nu e vorba doar că sunt impuși de la pădure, nu sunt toți scursuri ale serviciilor de “intelligence” românesc. Nu. Pe ăștia îi aleg românii să le arate calea. Chiar atât …

Mediatizatul miliardar a fost deunăzi la castelul lui Dracula în imaginar – a fost un fake news care s-a rostogolit superb, arătând încă o dată că presa română este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire. Presa românească este astăzi o absență. A mai supraviețuit rezidual în nișe, mizând pe flamboaiant, senzaționalism …

Dacă societatea românească arată în halul în care arată (și arată!), jurnalismul nu este, nu poate fi nevinovat. Sigur că nu e obligația jurnalismului să înlocuiască educația, școala & familia, dar nici nu poate să nu poarte nicio responsabilitate pentru cum mutilează (verbul e just) societatea.  Se impune o precizare: …

Ella Fitzgerald și Marilyn Monroe la clubul de jazz Tiffany din Hollywood, 19 noiembrie 1954 Marilyn Monroe iubea jazz-ul. Într-o zi, aflând că Ella Fitzgerald (ascultați-o) nu putea cânta într-un club la modă (Mocambo din Los Angeles) pentru că era de culoare, Marilyn i-a telefonat personal șefului și i-a spus că …

Oamenii noi din politică. Trecem de la hă-hă-hă și he-he-he la alte forme, sofisticate, de penibil. Totul, firește, pe fondul celei mai pregnante trăsături de caracter a omului politic rrromânesc: imunitatea la ridicol. Minunata lume nouă este, totuși, penibilă în atâtea direcții, să nu ne mărginim la politichie. Pare un …

Îmi pare rău, dar voi tăia în carne vie! Așa sunt eu, directă și știu că va fi greu de digerat pentru mulți ceea ce voi scrie. A trecut încă un examen de titularizare. Înțeleg că aproximativ 4000 de candidați s-au retras după ce au văzut subiectele și au pretenția …

E o eră minunată pentru imbecili. Fiind într-un număr atât de însemnat, ei sunt răsfățații timpului prezent. Ia să vedem. Se face „politică” pentru imbecili, papagali cu vrăjeală de cârciumari îi vrăjesc pe imbecili, se face economie pentru imbecili – adică se creează impresia bunăstării ca la alba-neagra. Se face …