Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Unui iubit perfid nu cred că ar trebui să-i arătăm ceva din dramele noastre

28 June 2020

“De prima dată m-a făcut să roșesc. Nerușinat de frumos, era peste tot admirat, așteptat, dorit. Numai ideea că vine era irezistibilă, darămite prezența lui. Când de-abia se zvonea că apare, deși lumea avea o agendă, avea canoanele ei prestabilite, nimic nu mai conta. Trebuia să dai fuga, s-alergi într-un suflet și să-l ai cu totul. Pe el, numai pe el. O dragoste insațiabilă. Nebunia însăși. L-am căutat în felul ăsta. Mi l-am dorit devastator. Și așa a fost. Nu de la început.

M-a fascinat că n-are umbre, pudori. Nu mi-a păsat că e necruțător, că are pete, că exploziile lui lasă urme oribile, că n-are măsură, că-mi stârnea gelozii, concurențe acerbe. De unde să știu până unde pot merge și că n-o să-i fac față? El a fost cel care mi-a creat conceptul de „fără limite”. Și am păstrat peste puterile mele argumentul că vreau să-mi testez limitele. Nu ale imaginației, ci ale realității din mine. Am sperat, în taină desigur, să nu le am, dar… Pentru că semnele lăsate de el nu povestesc azi despre o mare iubire, ci despre o mare nesăbuință.

Și acum mă suspectez că aș mai putea fi trasă într-o aventură. El e la fel de frumos. Eu am rămas să-mi port de grijă. Pe drum, eu mi-am pierdut scopul și sunt acum convinsă de limitele mele. Le știu dureros de exact.

O pasiune mare e peste puterile unui jurnal. Mi-am dat seama, în timp, că răbojul pe care el totuși s-a scris este fața mea. Eu sunt pergamentul care mărturisește depre trecerea unui zeu. A plecat, ca orice bărbat frumos, am rămas cu urmele lui. De fapt, acum pot să spun: știam și nu știam ce caut. Încă susțin că n-aveam cum să prevăd, deși…”

femeie pistrui spate

Toată lumea e îndrăgostită de soare, confesiunea de mai sus este a unei femei care înțelege profund acest lucru. Urmele despre care vorbește sunt concrete: se cheamă riduri, pete, piele fotoîmbătrânită chiar și artificial, atât de mare e dorința de a păstra cât mai mult efectele soarelui. Dar unui iubit perfid, bărbat sau soare, nu cred că ar trebui să-i arătăm ceva din dramele noastre. Ne restaurăm cum știm mai bine, cu produse pentru curatarea tenului și toata rutina zilnică, de preferat dermatocosmetice, în timp ce el merge mai departe, iar amantele lui sunt tot mai tinere. De aceea trebuie prevenite despre prostia solară, entuziastă, dar de al cărei cojoc, acum, există ac. Folosiți-l! 🙂



Citiţi şi

Horoscopul lunii august 2020

Tipul acela şarmant de care te îndrăgosteşti la prima vedere, de proastă ce eşti

Niciodată să nu-ți pui speranțele în unul care vine cu câinele de la prima întâlnire

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro