A fost nevoie de mai puțin de un an ca Donald Trump să transforme una dintre cele mai respectate instituții ale culturii americane într-o scenă de propagandă politică.
John F. Kennedy Center for the Performing Arts, inaugurat în 1971, a fost conceput ca un templu al artei, imaginației și libertății. Aici au fost onorați Leonard Bernstein, Aretha Franklin, Meryl Streep, Yo-Yo Ma, Stevie Wonder. Gala anuală Kennedy Center Honors devenise un ritual național care spunea, în fiecare decembrie, că America își prețuiește creatorii.
În februarie 2025, Trump – revenit la Casa Albă – a semnat un ordin executiv prin care și-a asumat controlul direct asupra consiliului de administrație al Centrului Kennedy, o funcție până atunci strict onorifică. A dizolvat vechiul board, numit în perioada Biden, și a instalat în locul lui un grup de loiali ai mișcării MAGA: politicieni, donatori, vedete de televiziune. Prima victimă a fost Deborah Rutter, președinta instituției din 2014, demisă fără explicații. În locul ei, Trump l-a numit interimar pe Richard Grenell, fost ambasador și consilier de campanie.
Câteva zile mai târziu, The Guardian publica articolul intitulat „Vedetele se retrag din spectacole după preluarea de către Trump”. Rhiannon Giddens, câștigătoare Grammy, a anulat concertul programat pentru martie, spunând: „Nu pot concerta într-un loc transformat într-un instrument de propagandă.” Au urmat Issa Rae și Shonda Rhimes, care s-au retras din colaborările cu centrul. Associated Press relata o serie de anulări în lanț: orchestre, companii de balet, sponsori.
Trump a anunțat apoi că va găzdui personal ediția din 2025 a Kennedy Center Honors, un rol rezervat până atunci președintelui doar ca invitat de onoare. A numit-o „revigorare patriotică”. Presa a numit-o altfel: o epurare culturală. The Washington Post a scris că este „cea mai agresivă ingerință politică într-o instituție culturală americană de la McCarthy încoace”. În octombrie, Los Angeles Times nota că vânzările de bilete s-au prăbușit cu 40%, iar marile fundații – Ford și Mellon – și-au suspendat finanțările. Kennedy Center, cândva un spațiu al dialogului și al artei universale, devenise – cum a comentat un cronicar – “o scenă politică de paradă, cu arta redusă la muzică de fundal”.
În iulie 2025, NBC News a relatat despre o inițiativă republicană menită să redenumească John F. Kennedy Center for the Performing Arts în Donald J. Trump Center for the Performing Arts și să atribuie sălii de operă numele Melaniei Trump. Propunerea, inclusă într-un proiect legislativ privind finanțarea Departamentului de Interne, ar încălca legea federală prin care centrul a fost înființat, ce interzice explicit orice nou memorial sau redenumire a spațiilor sale publice.
Deși șansele ca o astfel de modificare să fie adoptată sunt reduse, gestul are valoare de semnal: o tentativă de rescriere simbolică a istoriei culturale americane.
Sub noua administrație, Kennedy Center a primit o majorare spectaculoasă a finanțării federale, de la 43 la 250 de milioane de dolari, bani destinați nu doar restaurărilor, ci și „redefinirii programului artistic”. Toate referințele la diversitate, echitate și incluziune au fost eliminate de pe site-ul oficial, iar în Hall of Nations au fost montate patru portrete uriașe — Donald Trump, Melania Trump, vicepreședintele JD Vance și soția acestuia, Usha — o premieră absolută într-un spațiu rezervat, până acum, exclusiv memoriei lui John F. Kennedy.
The Trumps and Vances have their portraits hanging in the Kennedy Center Hall of Nations. Craig Hudson For The Washington Post via Getty
Trump a justificat public epurarea programelor artistice printr-o frază care a făcut înconjurul presei: „Nu avem nevoie de woke la Kennedy Center.”
Reacția cea mai puternică a venit de la Jack Schlossberg, nepotul președintelui Kennedy, care a denunțat public tentativa de rebotezare: „JFK credea că arta face America mai mare și că este cea mai puternică armă împotriva autoritarismului. Administrația Trump promovează nu libertatea de expresie, ci libertatea de opresiune.”
AP Photo/Alex Brandon
La jumătatea lui august, Trump a anunțat laureații Kennedy Center Honors 2025 – toți personalități care l-au susținut public. Sylvester Stallone, prieten vechi al familiei Trump, a fost prezentat drept „eroul care întruchipează forța Americii autentice”. Alături de el, formația Kiss, George Strait, Gloria Gaynor și Michael Crawford. Toți cu legături declarate cu președintele: Simmons, solistul trupei Kiss, a fost invitat constant la emisiunile lui Trump; Strait a cântat la evenimente republicane; Gaynor a participat la campanii conservatoare; Crawford a fost invitat la gale caritabile organizate la Mar-a-Lago. Niciun nume din zona artistică liberală, niciun reprezentant al generațiilor noi de creatori. Comitetul de selecție, format tradițional din foști laureați și personalități culturale independente, a fost desființat. Trump, care spusese anterior că își dorește un rol mai activ în procesul de selecție, a declarat că a fost „implicat cam în proporție de 98%” în alegerea laureaților. A adăugat că a „respins destule nume”, pe motiv că erau „prea woke” sau prea liberale.
Ceremonia este programată pentru 7 decembrie 2025 la Washington D.C. Mulți artiști au anunțat deja că nu vor participa. Pentru prima dată în istoria evenimentului, gala pare să nu mai onoreze cultura, ci să o folosească drept decor politic.
„Trump este președintele filistinilor. Când disprețuiești arta, disprețuiești omenirea însăși.” (Cannes, 13 mai 2025) – Robert De Niro – actor, regizor și producător american, dublu laureat al Premiului Oscar.
„Este un dezastru pentru artele din Statele Unite. Ceea ce s-a întâmplat la Kennedy Center mă întristează profund.” (Londra, 7 aprilie 2025) – John Lithgow – actor de teatru și film, laureat al Premiului Tony și nominalizat la Oscar.
„Centrul Kennedy a devenit o scenă pentru propaganda lui. Ar trebui reconstruit de la zero.” (New York, 26 mai 2025) – Patti LuPone – legendă a Broadway-ului, dublă laureată Tony.
„Cultura nu e de dreapta sau de stânga. A o supune loialității politice e un gest antidemocratic.” (Washington D.C., 10 iunie 2025) – Ken Burns – regizor de documentare istorice, multiplu laureat Emmy.
„Am prețuit sprijinul bipartizan pentru această instituție; păstrarea independenței ei este esențială.” (Washington D.C., 13 februarie 2025) – Renée Fleming – soprană americană, fostă consilieră artistică a Kennedy Center. A demisionat din funcție avertizând asupra pericolului pierderii independenței artistice.
„Când o țară începe să-și decoreze templele artei cu chipul puterii, nu mai e o democrație, e un cult.” (Toronto, 15 august 2025) – Margaret Atwood – scriitoare canadiană, laureată Booker Prize, autoarea romanului Povestea slujitoarei. A reacționat online imediat după anunțarea noilor laureați ai Kennedy Center Honors 2025.
Este greu de înțeles cum o națiune care și-a construit identitatea pe democrație și libertatea de expresie tolerează ca o instituție-simbol a culturii să fie confiscată ideologic. Cum poate America – cea care a învățat generații întregi că libertatea artistică este esența democrației – să asiste resemnată la acest vandalism cultural?
Update 7 noiembrie
Pe 6 noiembrie 2025, Melania Trump a primit titlul de „Patriot of the Year” în cadrul galei Fox Nation Patriot Awards, desfășurată la Tilles Center for the Performing Arts, Long Island, New York. Evenimentul este organizat anual de platforma Fox Nation (filiala de streaming a Fox News) și a fost transmis live. În discursul de acceptare, Melania a declarat: „Să sărbătorim pe cei care îndrăznesc să gândească diferit. Ambiția nu este egoism; este pulsul civilizației.” Nici Fox News, nici organizatorii nu au explicat criteriile acordării premiului, care este creat și decernat intern, fără un juriu independent. People Magazine a subliniat contrastul între solemnitatea ceremoniei și lipsa unei justificări reale a meritelor. Continuă nestingherită transformarea instituțiilor, premiilor și simbolurilor în instrumente de vanitate sau recompensă pentru fideli.
Citiţi şi
Ce boală a inimii te poate face să-l admiri pe Putin?
Suntem în plin fascism, despre asta e vorba
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
