Viața amoroasă a savantului

Mădălina Dumitrache

18 February 2015

Mădălina DumitrachePelicula The Theory of Everything, semnată de James Marsh (laureat cu premiul Oscar în 2009 pentru Man on Wire) este o minunată poveste a timpului – probabilitatea fericirii în fața bolii. Stephen Hawking – nu este un om precum sunt ceilalți sau, mai bine zis, nu este chiar ca oricare. Situația este sugerată de însăși profesiunea lui: astrofizician. Omul de știință, tată a trei copii, este ultra-cunoscut datorită cercetărilor sale despre găurile negre, cosmologia cuantică, fără a pierde din vedere operele de popularizare a științei, cea mai celebră fiind A Brief History of Time (publicată în 1988 și vândută în peste 10 milioane de exemplare). În ciuda unei maladii necruțătoare (americanii o denumesc maladia Lou Gehrig, francezii, maladia Charcot: scleroză laterală amiotrofică), își desăvârșește opera științifică și-și își întemeiează o familie. Adaptarea pentru ecran a poveștii vieții astrofizicianului – care predă la catedra lui Newton din Universitatea Cambridge – a pornit de la memoriile redactate de Jane Hawking: Travelling to Infinity: My Life with Stephen.

Precum Edith Piaf sau Grace de Monaco, și astrofizicianul are dreptul la un film biografic. Unghiul ales este, preponderent, cel ce cuprinde viața amoroasă a savantului. The Theory of Everything este un calendar al anotimpurilor inimii învecinat cu romanul-foto. Povestea extraordinară a unuia din cei mai străluciţi oameni de ştiinţă ai timpurilor noastre, devine o istorie a doi oameni care au învins incredibile obstacole în numele iubirii. Filmul însă se îndreaptă nu atât spre cercetările științifice sau dificultăţile din scaunul cu rotile în care a fost ţintuit, cât, mai ales, pe relaţia cu prima sa soţie. În 1963, Stephen – eminent student al Universității Cambridge – intenționează să ofere un răspuns simplu și eficient misterului nașterii Universului. Noi orizonturi se întrezăresc atunci când se-ndrăgostește de studenta de la Arte, Jane Wilde. Cu dragoste statornică, curaj și hotărâre, Jane se angajează într-o bătălie contra inevitabilului: diagnosticul nemilos ce-i afecta deja abilitățile motorii precum și cele de vorbire ale tânărului om de știință. Jane este cea care îl încurajează   să-și finalizeze teza de doctorat și să își întemeieze o familie. În astfel de condiții –  cu doctoratul în buzunar și cu traiul de familist -, Stephen va aborda o cercetare asupra unui subiect prețios: timpul. În vreme ce trupul său ocupă un scaun cu rotile, creierul lui depășește cele mai îndepărtate frontiere ale științei. Cuplul solid – Jane și Stephen – va sfida legile “firescului”. Împreună, ei vor revoluționa lumea medicală și fizica, pentru a merge dincolo de ceea ce și-ar fi putut imagina secolul XXI.

scenă Hawking

Povestea vieții lui Stephen Hawking este fascinantă. Deși este prizonier al propriului său trup, Hawking este una dintre cele mai strălucite minți ale timpului nostru. Această dihotomie organism – minte devine impresionantă. În pofida neajusurilor fizice, Stephen a lucrat pentru a elucida marea enigmă a științei – Graalul absolut. Einstein a dezvoltat teoria relativității generale, care explică lumea la nivel macroscopic. Spre deosebire de această scală, fizica cuantică explică lumea microscopică. Prin urmare, este căutat un model de unificare a celor două abordări, de calibru diferit. Lumea științifică se străduiește să găsească soluții. Gaura neagră – infinit de densă și infinit de mică – este un obiect care se pretează perfect la această căutare. Totuși, ea devine o capcană din pricina gravitației. Stephen Hawking a devenit celebru pentru truda sa de-a găsi explicații pentru găurile negre. În general arta, în special cinema-ul, nu se preocupă suficient de știință. Există o sumedenie de filme SF care brodează pe scenarii aventuroase folosind proprietățile remarcabile observate în diferite dimensiuni ale noastre (relativitatea timpului, universurile paralele, interacțiunea la distanță), dar nu există niciun film care să abordeze provocarea marilor enigme științifice. Recent, Christopher Nolan a răspuns acestui gen de provocări în pelicula Interstellar. Desigur, scenariul este unul fantezist, dar are meritul de-a fi stimulat gândirea spre profunzimile timpului ca dimensiune a Universului. Enigmă și cheie, timpul nu este doar o problemă pentru teoreticieni, ci chiar sensul existenței noastre.

scenă hawking 2

Povestea vieții lui Stephen Hawking se leagă de cercetarea care l-a făcut să continue un traseu ce contravine oricăror așteptări. Bazat pe mărturiile de natură strict personală ale unei femei, filmul devine povestea unei lupte contra-cronometru cu boala, cu timpul la fel de nemilos. Nu evocă teoriile științifice moderne, ci doar oferă o perspectivă practic-realistă a vieții private a unui om de excepție. Eroul însuși nu garantează că vom găsi soluția, undeva marea lecție a timpului…se învață. Latura proustinană – dată de flashbackuri – este coborârea unei anumite istorii a gândirii despre timp (trece de la Sfântul Augustin la Bergson), dar nu transformă întreg filmul într-o capodoperă metafizică. The Theory of Everything nu scutește privitorul de basmul din primii ani de iubire ai cuplului, apoi oferă o anume înțelegere a erodării din pricina bolii și a dificultăților ce decurg din ea. Natura melodramatică a poveștii nu alterează prea mult fiind salvată de prestația actoricească. Jane Hawking este interpretată, cu acuratețe, de frumoasa Felicity Jones. Talentata actriță devine o risipă de energie în ipostaza soției care luptă contra handicapului.  Partea cea mai dificilă i-a revenit, însă, lui Eddie Redmayne; maniera în care-a realizat portretul omului de știință este remarcabilă. Interpretarea tânărului britanic trece ecranul. Arta de-a glisa cu umor între amor și situațiile tragice topește orice nuanță melodramatică a poveștii. Bravul actor british rămâne sobru în orice situație dificilă. Destinul ieșit din comun al lui Stephen Hawking l-a metamorfozat pe Eddie Redmayne     într-un star, grație talentului sau nativ, pe măsura măiestriei regizorale a lui James Marsh.  The Theory of Everything  rămâne o poveste emoționantă, cu o viziune despre sfera cunoașterii.

scenă hawking 3

RegizorJames Marsh
Scenarist: Anthony McCarten
CompozitorJóhann Jóhannsson
Operator: Benoît Delhomme
Scenograf: John Paul Kelly
Costume: Steven Noble
Producător: Tim Bevan, Lisa Bruce, Eric Fellner, Anthony McCarten
Monteur: Jinx Godfrey

Distribuţia:
Eddie Redmayne (Stephen Hawking)
Felicity Jones (Jane Hawking)
Charlie Cox
 (Jonathan Hellyer Jones)
Harry Lloyd (Brian)
Enzo Cilenti (Kip Thorne)
David Thewlis (Dennis Sciama)
Emily Watson (Beryl Wilde)

Premii, nominalizări, selecţii: 

Globurile de Aur (2015) – Cea mai bună coloană sonoră: Jóhann Jóhannsson
Globurile de Aur (2015) – Cel mai bun actor într-o dramă: Eddie Redmayne
Premiul BAFTA (2015) – Cel mai bun scenariu adaptat: Anthony McCarten
Premiul BAFTA (2015) – Cel mai bun actor: Eddie Redmayne
Premiul BAFTA (2015) – Cel Mai Bun Film Britanic: Lisa Bruce, Anthony McCarten, Eric Fellner, Tim Bevan, James Marsh
Globurile de Aur (2015) – Cea mai bună actriţă într-o dramă, nominalizat: Felicity Jones
Globurile de Aur (2015) – Cel mai bun film – dramă, nominalizat
Oscar (2015) – Cel mai bun film, nominalizat
Oscar (2015) – Cel mai bun scenariu adaptat, nominalizat: Anthony McCarten
Oscar (2015) – Cea mai bună muzică, nominalizat: Jóhann Jóhannsson
Oscar (2015) – Cea mai bună actriţă, nominalizat: Felicity Jones
Oscar (2015) – Cel mai bun actor, nominalizat: Eddie Redmayne
Premiul BAFTA (2015) – Cel mai bun film, nominalizat: Eric Fellner, Tim Bevan, Anthony McCarten, Lisa Bruce
Premiul BAFTA (2015) – Cel mai bun regizor, nominalizat: James Marsh
Premiul BAFTA (2015) – Cele mai bune costume, nominalizat: Steven Noble
Premiul BAFTA (2015) – Cel mai bun montaj, nominalizat: Jinx Godfrey
Premiul BAFTA (2015) – Cel mai bun machiaj, nominalizat
Premiul BAFTA (2015) – Cea mai bună muzică, nominalizat: Jóhann Jóhannsson
Premiul BAFTA (2015) – Cea mai bună actriţă, nominalizat: Felicity Jones



Citiţi şi

Must-have de vară

Lasă-i să vorbească!

Străina care a domesticit timpul

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
2,307 views

Your tuppence

  1. Numerele unor Girls Power adevărate – Hidden Figures – Catch 22, Featured | Catchy / 12 February 2017 19:56

    […] sau a egou-lui; că așa au stat lucrurile o dovedesc și pelicule precum A Beautiful Mind, The Theory of Everything sau The Imitation Game. Presupusa inaccesibilitate a geniilor trimite către tot ce ține de […]

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro