Zodia Vărsătorului şi alte zodii

Doina Ruşti

1 May 2014

doina ruștiDacă n-aş crede în stele şi în fanteziile omeneşti, viaţa mi s-ar părea tristă, ca un penar gol. Prima oară am citit despre zodii în Sopra amore a lui Ficino, care m-a lăsat cu gura căscată de uimire. Era, într-adevăr ceva să aflu că sufletele vin din Calea Lactee cu o „faţă” astrală, inconfundabilă ca o amprentă ori ca matricola bătută-n cuie pe uniforma mea albastră, de şcolar comunist. Vasăzică eram scăpată de anonimat. Faţa mea era de saturnian, adică deasupra capului meu atârna, ca un blazon, poza unui bătrân avar, zăcând pe pământul gol, însă artist în unele momente ale vieţii lui. Nu mă măgulea prea mult, dar m-am consolat cu gândul că şi Heracle a fost saturnian, lucru sigur, garantat de Aristotel:))

Încălzită de la suflet spre creier de această descoperire, trebuie să spun că mi-a crescut şi încrederea în mine. Nu e deloc rău să te ştii sub zodii, la un loc cu alţii mai acătării ca tine, decât să fii un suflet rătăcitor şi fără legitimaţie. Şi-am mers mai departe, traducând din Teucrus Babylonicus la lumina chioară şi surdă:)), unde l-am găsit pe saturnian în trei ipostaze: ca tânăr nervos, ca bătrân cumsecade dar şi într-o poză de cărturar schedulas memoriales in manu habens. Această din urmă ipostază m-a încurajat să m-apuc de scris. Dacă nu-mi spunea bietul Babylonicus, prin gura lui Giordano Bruno, probabil că şi acum mai făceam traduceri din latină, la lumina mică a veiozei.

Mai târziu, zodiile s-au mai diversificat, iar pe lângă Saturn, a-nceput să mă lumineze şi Uranus. Vărsătorul medieval e reprezentat printr-un tânăr pămpălău şi cam frust, o femeie blândă şi-un moş cu înclinaţii vrăjitoreşti. Asta mi-a adus aminte imediat de povestea lui Cantemir despre Apar. Sună mişto Apar, nu-i aşa? E forma românească pentru Vărsător.

Iată povestea: Un vrăjitor de mâna a doua, născut sub zodia Aparului, îşi câştiga pâinea urcând în munţi împreună cu fiul său, la nişte fântâni vrăjite, în care izvora sângele vieţii. Bineînţeles, Apariul ăsta era cam mercantil, nu făcea cine ştie ce vrăji cu această licoare, ci o vindea pe post de elixir. Într-o zi însă a dat de-o fântână de lapte, din care răzbătea plânsul unei fete. Vrăjitorul, chiar dacă nu era cine ştie ce de capul lui, ştia nişte descântece necromantice, prin care a reuşit să scoată din laptele fântânii o femeie uimitor de frumoasă. Imaginea asta a Apariului, însoţit de fiul cam necioplit şi de Frumoasa din Lapte, aminteşte destul de bine figurile care îl desemnează pe Vărsător, ca spirit brutal de direct, dar esenţial blând şi cam vrăjitor. Însuşirile astea sunt sugerate şi-n pagina lunii februarie a unui calendar medieval, în care apar împreună tânărul nesăbuit, muncitorul, femeia într-un abandon secret, ciorile pitagoreice etc.

Les Très Riches Heures du Duc de Berry, 1412

 Februarie, Les Très Riches Heures du Duc de Berry, 1412

Însă nu peste tot am găsit trepte de aur. În alte cărţi medievale am citit că saturnienii, care în treacăt fie spus, între timp s-au specializat în Capricorni, punându-l pe Vărsător pe locul al doilea, au faţa lată, privirea severă şi, în plus, mai miros şi a capră:)) De unde se vede că nu e totul roz nici după ce ţi-ai găsit un loc sub soare. Dar chiar şi-aşa, rămâne plăcerea de a te şti amprentat, pus sub o firmă: orişicât, sunt un uranian corcit cu saturnienii, nu un Neica Nimeni, nu-i aşa?

Iar cu încrederea asta în suflet deja pot să descind spre înţelegerea caracterelor omeneşti, ca să nu mai pun la socoteală şi relaţiile cu ceilalţi, mai ales pe cele amoroase, care se zice că depind de zodii :))) Şi, à propos de asta, din patrimoniul meu de legături lipseşte doar Fecioara. Restul sunt Ok, încercate, analizate. Totuşi, nici pentru bune nici pentru rele, nu pot să dau vina pe zodii. Nici măcar pe educaţie. Ci, ca de obicei, pe mă-sa şi pe ta-său (ştiţi că eu cred în ereditate 🙂 ).

Asta nu exclude însă citirea zilnică a horoscopului, care îmi vine pe telefon cu precizie stelară. Ce scria pe ziua de azi despre Vărsători?



Citiţi şi

Trecutele iubiri

Ce c*cat caut eu aici?

Eu nu vreau să schimb lumea…

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
2,598 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro