Scriu din experienţa mea de soră mai mare, ca să ne înţelegem.
Mamelor, copilul mai mare nu ar trebui să fie bona celui mic. Şi ca să lămurim de la început, nu mă refer să nu vă ajute deloc. E normal să supravegheze copilul mic până verificaţi dacă a fiert apa, până faceţi un duş sau până coborâţi la magazin.
La 9 ani ştiam să schimb un pampers, să culc un bebeluş, ba învăţasem şi cântecele de leagăn. Evident că ştiam să folosesc aragazul, că doar trebuia încălzit laptele pentru copil, ba ştiam şi în ce constă sterilizarea biberoanelor şi a suzetelor, că o făceam şi pe asta. Ştiam când venea ora de somn sau când era cazul să trec la pasat mere cu biscuiţi.
Ştiam şi ce sirop să îi dau dacă face febră şi nu eram scuzată de dădăcit nici când era bolnav şi se comporta ca şi cum ar fi iadul pe pământ.
Teoretic, bunica se ocupa de toate în lipsa părinţilor. Practic, eu mă ocupam, că mereu se găsea câte un episod dintr-o telenovelă care nu putea fi pierdut sau o mâncare pe lângă care trebuia să stea.
În vacanţe, în special în cea de vară, aveam parte de activitate intensă. De când se trezea copilul până la 4-5 după-amiaza. Şi cum era vară, invitaţiile la joacă începeau de la 9-10 dimineaţa. Dar, evident, niciodată nu puteam să mă alătur celorlalţi copii la şotron, sărit coarda sau jocurile cu mingea.
Aşa că, atunci când mi se dădea, în sfârşit, cale liberă la joacă, făceam tot ce puteam să mai recuperez măcar o oră. Nu îmi luam ceasul intenţionat şi mă prefăceam că nu observ cum se întunecă. Şi, vai, ce ceartă îmi luam acasă că nu am respectat ora stabilită, deşi în capul meu mi se părea că acum suntem aproape chit.
Şi pe cine cădea toată frustrarea şi supărarea? Pe copil, că doar el era cel neajutorat. Aşa că îi mai lipeam câte o palmă când plângea de mai bine de 30 de minute şi nu mai suportam să îl aud sau când, după o oră de legănat, tot nu adormea.
Urmarea acestei experienţe? Am zis că eu nu vreau copil, că nu mai vreau să aud de schimbat scutece, de colici şi de plânsete.
Aşa că, mamelor, copilul mai mare e totuşi încă un copil.
Guest post by Ruxandra Andreea
Citiţi şi
Delta Dunării – un loc ce trebuie văzut măcar o dată în viață
M-au numit “instabilă emoÈ›ional”
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
