La duş, simt la sân o gâlmă cât o mărgică…

Miriam Eugenia Soare

22 September 2015

miriam soareViața e rotundă, repetitivă. În anul 2000, când abia împlinisem 37 de ani, mă sărbătorisem, ca de obicei, la mare și după 5 zile, făcând duş, simt la sân o gâlmă mică, ca o mărgică. Dau telefoane și sunt programată de prieteni buni la cel mai bun specialist în domeniu, la Spitalul Fundeni. Când am intrat în Fundeni, mi-a pierit orice speranță, am fost convinsă că voi muri și cei doi băieți ai mei de 14 și 12 ani vor rămâne orfani. Plângem de nu mai aveam lacrimi.

Am fost operată de urgență chiar în ziua de Sf. Maria, în august. Medicul Cristian Viişoreanu, pe-atunci rezident, a fost întâlnirea mea providențială. Nu știam atunci asta, nu credeam că oamenii îi întâlnești cu un scop, abia acum am înțeles. A avut o grijă de mine, am crezut eu, specială, dar nu era așa, grijă și atenție avea pentru toată lumea.

recunostinta - maini

O să mă întrebi câți bani i-am dat și n-o să crezi… niciun ban.

Atunci am depășit cu greu, dar cu bine, perioada și am continuat să îl caut și să mă duc la el la control. S-a mutat la Medlife și nu e ca alții care lucrează în șapte spitale și la stat, și în privat, calitatea și corectitudinea lui au ales mediul privat. De ce? Pentru că e cel mai bun chirurg oncolog și ecografist din țara asta, pentru că e dedicat, pentru că își vizitează pacienții zilnic la ora 6 dimineața și când pleacă seara din spital, pentru că e OM, pentru că îți prezintă cu răbdare varianta cea mai bună pentru tine, pentru că îți explică cu răbdare tot ce vrei să înțelegi. Cine mai face asta? Pe parcursul anilor mi-am dus pe capul lui toți cunoscuții și necunoscuții care au apelat la mine să îi ajut, pe toți i-a salvat cu răbdare și muncă, multă muncă, multă răbdare.

Anul acesta, merg la mare să mă sărbătoresc cu prietenele mele, după fix 5 zile, ca și în urmă cu 15 ani, sunt diagnosticată cu carcinom invaziv triplu negativ, providența mă ține de mână, dr. Cristian Viişoreanu, plâng, îi spun că n-am bani și voi încerca la stat și ce crezi că-mi spune el, “între noi nu stau banii ăștia, hai să-ți salvez viața și vom căuta soluții” mă uit la el și mă întreb ce vrea viața asta de la mine de-mi dă asemenea urgii de dus, dar şi asemenea OAMENI să mă ajute și să mă salveze?

M-a operat tot de Sf. Maria, dar în septembrie. Cum să nu crezi în providență, în faptul că unii oameni trebuie să intre în viața ta, cum să nu crezi că viața e rotundă și repetitivă?

Mulțumesc, domule doctor Cristian Viişoreanu!

Pe Miriam o găsiţi întreagă aici

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.

Citiţi şi

Dorul de intuiţie

Am crezut mereu că lumea s-ar opri în loc fără mine

Ce nu ai voie să faci când iubești

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
4,279 views

Your tuppence

  1. Am crezut mereu că lumea s-ar opri în loc fără mine – Featured, Women R Us | Catchy / 1 October 2016 10:21

    […] medicamentele de la farmacie și la fel, mă duce de mână, ca pe copii. Ştiu c-am mai spus, viața e repetitivă și rotundă, dar mă fac eu din nou […]

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro Web analytics

catchy.ro