Sfântul Andrei – ocrotitorul românilor – este sărbătorit anual la 30 noiembrie.
Ziua Sfântului Andrei (Ziua lupului sau Gadinetul şchiop) este ziua în care se crede că „îşi vede lupul coada”. Azi nu se lucrează, ca vitele să fie protejate de lupi şi nici nu se porneşte la drum.
Nu se mătură toată ziua, nu se dă gunoiul afară, nu se rânesc grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană şi nu se dă nimic cu împrumut.
Tot de Sfântul Andrei, tradiţia cere să fie pus grâu la încolţit, în ghivece, câte unul pentru fiecare membru al familiei. O mână de grâu se pune într-un strat subţire de pământ (sau chiar în vată) şi se udă mereu. Ghivecele se pun la fereastră, la lumină. De Anul Nou, cum arată grâul aşa va fi şi sănătatea celui care l-a plantat în noul an, dar şi recoltele anului agricol care urmează.
© Robin Isely
*
Andrei (d. 30 noiembrie 60, Patras, Achaia, Imperiul Roman) a fost un apostol al lui Iisus din Nazaret, frate cu Simon Petru.
Evanghelia după Ioan menționează că el ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul, care i-ar fi recomandat să-l urmeze pe Isus. Conform aceleiași evanghelii, Andrei l-ar fi dus pe fratele său Simon Petru la Isus, spunându-i că l-a găsit pe Mesia. De aici provine caracterizarea lui Andrei ca „cel dintâi chemat”. Cu toate acestea, nu se numără printre cei trei pe care Isus i-a tratat în anumite situații ca pe cei mai apropiați ai săi (Petru, Iacob și Ioan).
Numele Andrei provine din greaca veche, care era lingua franca a Vechiului Orient.
Citiţi şi
Autenticitatea, bărbăția, masculinitatea și vulnerabilitatea în relații
Mercedes-Maybach EQS – SUV-ul de lux al viitorului
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
