urmarea de aici
„Cine poate răbda mai mult – sub orice formă – acela poate dura, și acela învinge”.
Dacă ar fi posibil să primim cadou o sesiune de teleportare, din care am ști că nu ne-am putea întoarce… câți am vrea să ne trezim în „luna cadourilor” sau în prima zi a anului, an după an, timp de 20 de ani, începând acum exact 90 de ani, în casa și în pielea unui învățător din România rurală?
Douăzeci, doisprezece…, vreunul?
Cum începea anul și ce îi preocupa pe supraviețuitorii crizei financiare, confruntați atât de repede cu un război mondial? A mai fost loc de petrecere în casa și bugetul lor?
Următoarele selecții din jurnal aduc în discuție:
Politica, drepturile profesionale, educația și banii: Învățătorul Constantin Cumpănașu era conectat la evoluțiile politice interne și internaționale – citea știrile, asculta radio și a fost concentrat pe front de mai multe ori. Călătorea în capitală, să reprezinte interesele asociației profesionale locale. Efect al prăbușirii instituțiilor financiare, contracta des împrumuturi de la București. Doar așa putea asigura traiul familiei, care îi includea pe cei doi copii ai săi și pe băiatul soției. Au fost momente când scrie că în casă nu avea „nicio para”. Numeroase însemnări despre cum împărțea salariul, și dacă îi rămânea ceva din el. Cu toate acestea, nici măcar un rând din care să rezulte gândul că și-ar retrage copiii de la școlile pe care, începând cu ciclul secundar(1– găsiți toate explicațiile în subsolul textului), le-au urmat în diverse medii urbane, cu cheltuieli generate de mîncare, haine, manuale și gazde. Încurajează prin orice metodă prezența la cursuri a elevilor din comună, într-o vreme în care școala era privită ca sustragere a copiilor de la treburile casnice. Era învățător și înțelegea că din educație vine salvarea unui om și a unei nații.
Distracția: Singura petrecere de revelion într-un local, în 20 de ani de însemnări, este una înainte de care a primit două salarii restante de trei ani. Da, atât de rău stăteau lucrurile pentru un intelectual din mediul rural, în acele vremuri. Totuși, străbunicul se regăsește între paginile jurnalului, unde compune versuri, citează din clasici sau glumește – rar, tot mai rar, căci vine războiul.
Originile: Preocupat de etimologia numelui comunei natale, Orlea, citește în cărțile bisericii și descifrează însemnările preotului, cu caractere chirilice(2). Construiește, răbdător, cu toate aprobările necesare, muzeul comunal. Al doilea din țară. Apoi scrie în jurnal.
Hrana și buletinul meteo: Viața locuitorilor de la câmpie, intelectuali sau nu, depindea de stocul de grâu și porumb. Pâinea și mămăliga erau preparate culinare de bază. Starea vremii era urmărită și interpretată cu grijă, căci ea influența însămânțarea, îngrijirea și recolta din anul respectiv. În lunca Dunării erau ierni aspre și veri secetoase. Uneori nu ploua luni întregi, ca apoi să dea înghețul. Până la dezvoltarea sistemului de irigații de către comuniști, grădinile erau la mila sorții.
*
Pregătiți? Rămânem aici și acum, căci ne teleportăm cu gândul doar, în perioada sărbătorilor de iarnă, între anii 1933 și 1953.
*
1 ianuarie 1933
Din obișnuință, se laudă tot anul care a trecut. De data aceasta, trebuie să-l criticăm pe 1932. Cu rugina(3), ne-a lăsat fără pâine, iar cu seceta de peste șase luni ne lasă și fără acea pe care o așteptăm pentru la anul. Ne-a prins Crăciunul cu țărâna pe care am avut-o și de Sf. Ilie. Cu porumbul își duce săracul traiul și nevoile.
Țara-i săracă și românii și mai săraci. Cei de sus se plâng că cei de jos nu mai pot plăti ca să-i poată sătura.
Se declară mulțumiți numai cei care în viața lor n-au fost mulțumiți cu ce le-au dat Dumnezeu, munca lor și norocul. Se denotă în timpul ăsta, că avaria este o supraforță, care nu trebuie desconsiderată, ci respectată. Ce să mai pomenim restanțele salariilor funcționarilor pe 4-5 luni, față de prăbușirea marilor instituții financiare și chiar a statelor! S-au cercetat și găsit atât pricinile crizei generale, cât și soluțiile de îndreptare. Cu toată aplicarea a tot felul de soluții, criza persistă și își urmează opera-i nefastă.
Opinia publică aruncă vina că treburile merg prost în țară… pe guvernele care conduc.
Un singur lucru aplicat poate duce la rezultate – ca și în război sub focul cel mai greu – cine poate răbda mai mult – sub orice formă – acela poate dura, și acela învinge.
A sosit și ´33,
Frate bun cu ´32.
Enigmatic și tăcut
Ca și frații ce-au trecut.
Înconjurat de sorcovi multe
Împarte parale mărunte.
Promisiuni are o mie:
De bătrân o năsălie(4)
La copii o pălărie
Fluturi albi la domnișoare
Ciocârlii scăldate-n soare
Comori îngropate sub tei
La voinicii de flăcăi
Ce va fi, cum va să fie,
Numai Dumnezeu le știe!
8 ianuarie: Trecurăm Boboteaza fără gerul de altădată. Timpul se menține călduț, cu zile de primăvară. În ziua de 4 au căzut primii fulgi de zăpadă, care au pierit imediat, deochiați de strigoi. Toată lumea a devenit „strigoi”, zăpăcită și halucinată de frigurile așteptării, după o jumătate de an să vadă căzând pe pământ un pic de ploaie sau un fulg de zăpadă, și totuși Dumnezeu nu se îndură.
O mângâiere: în ziua de 6 am primit salariile pe Decembrie. Mâine deschidem școala și nu avem un pic de lemn. Primarul: „n-avem bani”, perceptorul încasează la stat, nu și adiționale, să putem avea venit la comitet. Săracă școală! Jalea ta îmi mistuie de ani de zile sufletul. Pereții tăi văruiți din punga mea săracă, sunt plânși pe dinafară, de pâraiele făcute prin tinicheaua găurită. Înăuntru aduc albii și căldări, să nu ne inunde picătura. Și în acest timp bugetul comunei soldează excedent de 600.000 lei, dar la bugetul islazului, și nu se pot face cu ei decât palate cine știe unde, ori trebuie să sature punga cine știe cărui înalt funcționar… Sărmani orleni! Cât vi se mai stoarce punga ca pe vremea fanarioților, dar pentru ce? Știu ei avocații politicieni pentru ce!
8-15: În fine, s-a miluit Dumnezeu și dete ninsoare în ziua de 8, nu tocmai multă, de vreo 10 cm, dar tot e bună. În regiunea Buzău a căzut berechet, de 1 m, făcând și victime omenești.
Primăria ne mai dete un stânjen de lemne de salcie.
Ca eveniment politic: pleacă Marica și vine Vaida. Toți se întreabă: Până când?
Accidentul de tren din Gara de Nord înscrie pe răbojul neglijenței 9 morți și 35 răniți.
Năvodarii deteră lovitura pe gheață: 2.500 kg oclei.
18: A fost arestat Gr. Forțu, profesor la Liceul Lazăr din București, de 53 ani, născut la Bârlad. Învinuit de lezmajestate, prin articolele: „Guvernul morții”, „Cine apără pe rege”, „Hoții” și altele. Este depus la Văcărești.
Azi, 19, i se confirmă mandatul de arestare, la care se face apel.
23: Noaptea și azi toată ziua, ninge. Sunt veseli românii. Curge aur. Zăpada a atins grosimea de ½ m. În țară – spun ziarele – că pe alocuri are 8 m. Gerul -26 grade. Până în ziua de 29 sunt geruri grozave. Azi, 30, gerul s-a mai potolit – o zi călduță. Primăria mai dete pentru școală 1.000 lei pentru lemne de foc. Luarăm și sania de la maistor, care în total costă 2.500 lei.
La Eforie în București s-a ținut o întrunire a salariaților publici, unde vorbesc Stancu Brădișteanu, I. Risipeanu și V. Țone. Se protestează contra reducerii salariilor, cărora li s-a aplicat o scădere de 10 și 12,5 %. Se cere suprimarea sinecurilor și micșorarea salariilor de 50.000 lei. Cum se aplică 12% unui salariu de 1000 lei, ca și unuia de zeci de mii?
În Franța este chemat la putere Daladier, iar în Germania Hitler.
1 februarie: În țară lucrurile stau prost. Ziarele nu spun, dar s-aude că la Ploiești a fost republică 24 ore. Lucrul se adeverește, deoarece în împrejurimile Bucureștiului și Ploiești a fost declarată stare de asediu. Decretul s-a dat ieri, 5 februarie. A doua oară, Duca, în interval de două săptămâni, le spune țărăniștilor că trebuie să plece.
10 februarie: primirăm salariile pe ianuarie = 4.049. Ni s-au redus cu 600 lei lunar.
29 decembrie: o veste tristă, care prin dramatismul ei te-nfioară: I. G. Duca, prim-ministru în cabinetul liberal, este împușcat cu patru focuri de revolver pe peronul gării Sinaia, de către individul Nicu Constantinescu, student la Academia Comercială, membru al organizației politice Garda de Fier. Motivul: Duca a dispus dizolvarea acestei organizații politice, care prin acțiunea ei era un partid anarhic.
1 ianuarie 1934
O țară întreagă întristată și vrășulită prin moartea celui mai sincer fiu al ei: I.G.Duca.
4: „Pera”, N. Iorga: Mai bine să fii cu un om vrednic la pagubă, decât cu un mișel la dobândă.
14: Logodna Marghiliții. D-ale lăutarilor:
Ce mi-e-n lume cu folos
Banul și omul frumos.
Frumosul te cheamă-n casă
Banul te trece la masă.
1 ianuarie 1935
Sosește după o toamnă lungă – până mai ieri. Cu zile calde și ploi ușoare, pământul umed l-au prins gerurile descoperit. Se văd pe alocuri crăpături. Semănăturile de toamnă, înaintate mult în creștere, suferă grozav și multe vor pieri, mazărea în special.
Trec în noul an cu 3.000 lei și fără nicio datorie. Nu se vor putea menține ca rezervă, având în curând multe cerințe.
8: Vânt rusesc cu puțini fulgi de zăpadă și ger cumplit: -16° Iași, -5 București.
15 decembrie 1935: Primirăm salariile pe noiembrie. Din 4.453: 500 depun, București 1.000, a III-a rată împrumut București = 2.948 lei. Tot azi primirăm restanța din cele două luni din 1932, în titluri ale consolidării cu 3% dobândă, în sumă de 8.500.
Ziua de Crăciun: Cald ca vara, dimineața și noaptea ger uscat. Se aude că ne-au venit salariile pe decembrie. Ieri, în Ajun, am adus o parte din mobilierul școlii: două mese de stejar, un dulap tot din stejar și alte două din brad. Toate bine executate de tâmplarul Ion Hagi Stan (Manolică) din Corabia. Prețul lor, împreună cu 35 de bănci și patru table, se ridică la suma de 31.000 lei. Sursa fondurilor, ca și al întregului local de școală, este islazul comunal. Primarul Iosif Păsculescu are ambiția să înzestreze școala cu mobilier nou și de bună calitate, are o deosebită atenție pentru școală. Laudă lui și mărire lui Dumnezeu din cer.
27 decembrie: Ni se plătiră salariile pe decembrie. Din această lună mi s-a oprit a IV-a rată din împrumutul de la București.
1 ianuarie 1936
Cu revelion în localul cel nou. Câțiva creițari pierduți la macá(5). Altfel, dispoziție pe toată linia, deși toți împușcă francul. Timpul se menține cu nor, ceață, pământul umed și puțin frig. Zăpadă, niciun fir.
11 februarie: Credeați c-au mâncat lupii iarna? Nu, deloc. Azi-noapte a pornit vântul de la răsărit și ne-a adus iarna cu zăpadă viscolită și ger.
31 decembrie: Se termină 1936 cu ger uscat, pământul descoperit și vânturi care spulberă țărâna.
Ianuarie 1937
8-9: Toată noaptea ploaie ca vara, ziua întreagă lapoviță. Acum s-au pornit geruri uscate, cea mai mare nenorocire pentru grâu. Pășii cu stângul în 37. Un furuncul în spate mă ține în pat cu chinuri grozave. Taxele școlare și gazdele copiilor se ridică acum, la plecare, la suma de lei 4.500. (salariul pe decembrie a fost de 4.864 lei, din care rețineri inclusiv pentru împrumut la București)
20 și 23 decembrie: alegerile pentru Cameră și Senat. După 4 ani de guvernare, liberalii sunt din nou chemați la cârmă, tot sub președinția dlui Gh. Tătărăscu.
Primirăm salariile pe decembrie, mărite de liberali de la 4.864 la 5.457.
30 decembrie: Zăpada atinge 1 m și ninge încă liniștit.
Ianuarie 1938
28 ianuarie: Se depun listele pentru alegerile comunale. 1918-1938 sunt 20 de ani. Primesc asigurarea de 5.000 lei de la „Generala”. Cum se scurg 20 de ani pe nesimțite! O economie la care se pierd dobânzile, dar care totuși prinde bine, astupă multe goluri, cu ea am aranjat taxele copiilor după Crăciun. Zăpada așa de abundentă aproape s-a dus.
10 februarie: Primirăm salariile pe ianuarie. Fiindcă s-au aprobat statele până să vină borderourile de rețineri pentru împrumuturi, se plătesc salariile integral.
1939
Zăpadă și ger.
Din calendarul ziarului Universul pe 1939: „nu întotdeauna aurul are culoarea galbenă, caracteristică cu care ne-am obișnuit. O foiță subțire de aur, așezată în fața unui izvor luminos, apare verde. Pulberea de aur, după dimensiunea grăunțelor, poate avea culoarea trandafirie, albastră, purpurie, brună și chiar neagră.”
24 ianuarie: Moină, pâclă, ceață. Căminul cultural activează în tot plinul lui. Se face și retragerea cu torțe de vin(6). Pe afară, o secure se înfige adânc în creier de om(7).
C. Stere în „Ciubăreni” (roman) scrie despre personajul Frunzăreanu: „E la sanatoriul de la Orlea.” În același roman, găsim personajul principal, pe Răutu căsătorindu-se cu doamna Orleanu. De unde ia acesta nume: Orlea – Orleanu. Fi-va între aceste nume vreo legătură cu numele satului Orlea? Din slavonă?
Printr-o sforțare de disperare găsii cheia de descifrat cirilica de mână, cu însemnări prin Mineiele(8) bisericii, ale bietului popa Nica. Însemna, sărmanul, mai mult manifestările capricioase ale naturii.
*
1 decembrie 1939 – 14 aprilie 1940: Concentrat la Obileni, Onești, jud. Lăpușna, Basarabia. Notele zilnice cu calvarul concentrării sunt în carnetul de campanie.
Ziua de Crăciun 1940: Ninge întruna de trei zile. Zăpada atinge pe alocuri ½ m. Multă lume la biserică și belșug mare de prinoase. Preoții își pomenesc familiile prietene.
29 decembrie 1940: salariul pe decembrie 1940. Mă trece numai cu doi copii în loc de trei(9), deci cu 500 lei în minus – 700 lei pe stat în loc de 1.200 lei.
1941
20 ianuarie 1941: Scrisul lui Iustică în clasa a II-a liceul „I. Asan” Caracal, 1940-1941.
2 februarie: Înmormântăm pe mama, care moare în etate de 90 ani. Cu o zi înainte înmormântasem pe nepotul Onică.
*
17 aprilie 1943: După doi ani fără 2 luni, mă înapoiez acasă din concentrare de la Tighina.
8 decembrie 1943: După 6 luni de concentrare la Detașamentul de lucru Stoenești pentru corectarea râului Olt în legătură cu noul pod CFR, mă înapoiez acasă. Timpul se menține noros cu pâclă și ceață.
Prima zi de Crăciun 1943: Plouă ca vara. Răzbel în casă și la răsărit rușii au ajuns la Nicopol.
29 decembrie 1943: Ninge de 2 zile, zăpada apoasă atinge o palmă. Timpul se menține călduț. Rezultatul material al serbării date de Cămin în ziua de 25.XII = 15.007 lei.
1944
9 ianuarie 1944: Pleacă copiii la școală. Pășesc în noul an cu un împrumut de 16.000 lei pentru copii.
Zăpadă din abundență, bine geruită, balta asemenea înghețată.
Bolșevicii reiau sforțările în cotul Niprului. Multe ordine de chemare pentru cei mobilizabili.
15 ianuarie 1944: Se face cartiruirea(10) în sat pentru primirea evacuaților din Basarabia și Moldova. Unii învățători din jud. Bălți au ajuns până aici.
Rușii încă merg în ofensivă, dar progresează încet, asemenea anglo-americanii în Italia.
29 ianuarie 1944: timp excepțional: cald ca vara, liniștit. Curg pâraiele, zăpada s-a tot dus.
Rușii atacă în Crimeea prin Kerci. Trupe române și germane încercuite. Se mai salvează câți pot, transportați cu aviația.
Anglo-americanii, printr-o nouă debarcare se apropie de Roma.
*
Sâmbătă, 6 iulie 1945: Mă înapoiez de la Balș, după o concentrare de 1 an și 3 luni fără întrerupere.
Luni, 10 decembrie 1945: Zăpada atinge o jumătate de metru pe tot locul.
Cea mai neagră mizerie: lumea moare de foame atât la oraș, cât și la sate, din cauza anului extrem de secetos. Pe lângă lipsa de pâine și de mămăligă, e mai grozavă și lipsa din celelalte alimente. Prețul alimentelor atinge cifre fabuloase, astfel: o varză 500 lei, 1 kg fasole 2.000 lei, 1 gâscă 20.000 lei, 1 porc până la 100 kg 500.000 lei, 1 vițel 500.000 lei, 1 pereche de boi 1.500.000 lei. Plugarii și-au vândut majoritatea vitele, din lipsă de nutreț.
În curând, banul nu va mai avea nicio valoare, nemaiavând ce cumpăra pe el. Singur, schimbul în natură va mai întreține viața.
1946
În Conferința de la Moscova, ce s-a ținut în zilele: 16-26 decembrie, cu URSS, America și Anglia, s-a stabilit încheierea trataelor de pace cu România, Italia, Ungaria, Bulgaria și Finlanda.
Termenul ultim pentru instaurarea păcii a fost fixat la 1 mai
1946.
Ziua muncii, va deveni astfel ziua păcii.
Luni, 10 februarie 1947: La Paris se semnează pacea lumii în urma războiului.
1947
Anul milioanelor. Zăpada s-așterne liniștit și din belșug. O călătorie pe CFR la clasa I, Corabia-București: 300.000 lei.
Negustorii spun că de acum înainte vor ține marfa în casa de bani, iar banii în rafturi.
Satele, drumurile și gările pline de moldoveni plecați în căutarea unui pumn de mălai. Foametea apasă din ce în ce mai grozav.
Oficial 1 ddal porumb 35.000 lei. În practică, sau cum i se mai spune, „bursa neagră”, 75.000 lei. Un ou, 4.000 lei.
Sâmbătă, 6 decembrie, Sf. Nicolae 1947: În fiecare zi ploaie, liniște, cald și bine ca vara. Până azi niciun semn de iarnă.
Mortalitate la păsări din cauza timpului cald, favorabil microbului.
Dl ministru Livezeanu, al propagandei, la Corabia.
Rușii transportă în sus pe Dunăre armament și trupe. De la conferința ce se ține la Londra, nu se dă niciun comunicat.
La Caracal, rușii cu mașini grele și ușoare mișună în toate părțile. Vor să demonstreze că sunt aici.
Marți, 30 decembrie 1947: M.S. Regele Mihai I abdică de la tronul regal, iar țara se guvernează de azi sub formă de republică având ca președinte pe dl Gheorghe Gheorghiu Dej, fost ministru de industrie și comerț. Ploi și cald ca vara, zăpada dispare peste tot.
Este ultima relatare din primul caiet de însemnări, iar al doilea caiet începe la 1 ianuarie 1951. Lipsesc descrieri din perioada 1948-1950, adică despre începuturile regimului comunist în România.
*
1951
Cum se prezintă 1951!
Trei magazine ale cooperativei, arhipline cu tot felul de mărfuri: îmbrăcăminte, încălțăminte, mai puțin alimentare și ceva librărie, pe care le privești cu admirație, fără putință a cumpăra ceva. Lipsă totală de bani. Țăgări „Mărășești” berechet, 1,80 lei bucata, „Plugarul” la 1 leu bucata. Tutun nu mai există.
Oamenii vând pe capete vitele de jug, să cumpere porumb de mâncare cu 800 lei ddal. Majoritatea au împânzit țara pe la fabrici și șantierele de lucru, unde sunt plătiți în medie cu 6.000 lei lunar. După o lună de muncă grea, scăzând hrana și alte cheltuieli mărunte, se aleg cu câte un pumn de fasole, pe care-l aduc acasă.
Anul acesta a venit rândul moldovenilor să se bucure că ne văd și pe noi, oltenii, cum murim de foame, ca și ei în 1947. În comună lucrează o comisie cu președinte de la regiunea Craiova, care stăruie pentru scoaterea cotei de porumb. Din nimic ce ai, și tot trebuie dat.
În Coreea, Americanii sunt rostogoliți înapoi fără posibilitatea de a se mai opri. În câteva zile vor fi scoși definitiv.
În comună și în împrejurimi sunt lansate din avion în timpul nopții afișe de propagandă politică (se zice) scrise în limba bulgară.
Primesc 2.000 lei de la Gabriela(11) pentru achitarea impozitelor, și tot mai rămân de dat alți 2.000. în total, anul acesta am plătit peste 25.000 lei impozite. Ce este mai grozav, că nu mai am hrană decât pentru o lună. Mă gândesc și nu găsesc nicio soluție. Am vândut tot ce se găsea, dar acum ce vom face?
Luni, 29 ianuarie 1951
Prima zăpadă în acest an, viscolită, dar destul de abundentă.
La ONU se încearcă din îndemnul Americanilor să se voteze, declarând oficial China ca agresoare în Coreea. Se amână de câteva ori ședințele, întrucât țările componente se abțin de teamă a nu intra în conflict cu China, mai cu seamă că ea a declarat că este dispusă la plebiscit în Coreea, cu condiția ca orice armată străină să fie retrasă de acolo.
Generalii și politicienii hitleriști din Germania Occidentală sunt eliberați din închisori, cu scopul de a reînarma Germania în vederea unui nou război mondial. Același lucru se petrece și în Japonia.
Țările ce activează în sfera americană și-au alocat ¾ din bugetul pe 1951 pentru înarmare.
În țară se votează legea pentru predarea laptelui. La 10 pogoane și 10 oi trebuie să dai 10 litri de lapte de oaie pe an, fie că oile sunt mulgătoare ori ba. Cine are pământ peste 30 pogoane, chiar dacă nu are vite, trebuie să dea. Litrul de lapte se plătește 8-12 lei.
„Când făcu dracu´ nunta”, Iustică a cumpărat și el capră, care-l costă 3.000 lei.
Joi, 6 decembrie 1951
Sf. Nicolae, o zi liniștită și călduroasă ca vara.
Un avion de transport american care a violat teritoriul Ungariei, a fost luat prizonier intact de către aviația de luptă sovietică, aflată la datorie.
În avion s-au găsit: parașute, aparat de radio, hărți cu părți din Rusia, pături călduroase și altele. Avea misiunea de a lua spioni din Serbia și a-i lansa în spațiul rusesc.
Marți, 1 ianuarie 1952
Românii și-au achitat cotele de grâu, porumb, floarea soarelui, nutreț, zarzavaturi, până la ultimul gram. Îndeplinirirea planului cincinal, și nimic mai mult. Salvarea a venit de pe urma anului ce a trecut, bogat fiind în toate roadele pământului. Toate au fost plătite cu prețuri de nimic.
Timpul rămâne cu cețuri, moină și ploi ușoare. Se mențin curenții continentali de la apus.
Din punct de vedere politic, tabăra partizanilor păcii în frunte cu
Rusia și China câștigă pe zi ce trece, mai multă încredere și simpatii.
Sprijinite de lagărul păcii, țările coloniale găsesc acum momentul prielnic de a se descătușa odată pentru totdeauna de țările ce le-au ținut până acum sub stăpânirea lor capitalistă. A dat semnalul Persia, care a naționalizat petrolul, scoțând afară din țară capitalul englez și pe specialiștii englezi.
Joi, 3 ianuarie 1952
La 30 decembrie 1951, Conferința de la Paris, pentru constituirea așa-numitei „armate europene”. Au luat parte miniștrii de externe, finanțelor și de război, a șase țări: Franța, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg și Germania Occidentală(12).
Luni, 28 ianuarie 1952
Până azi, nicio zăpadă. Curentul continental ține piept curentului de răsărit, care întotdeauna aduce zăpadă.
____________________________
1. gimnazial
2. Dexonline: Alfabet chirilic = vechi alfabet slav, compus de Chiril în secolul IX și utilizat la noi (oficial) până în 1860, care a servit drept bază pentru alfabetele folosite de popoarele slave ortodoxe.
3. Dexonline: Boală infecțioasă a plantelor, provocată de ciuperci microscopice, patogene (Puccinia), care se manifestă prin apariția unor pete brune-ruginii pe frunze, pe tulpini sau pe inflorescențe, împiedicând dezvoltarea normală a plantelor.
4. Dexonline: popular – Suport de lemn (ca o targă) pe care se așază coșciugul cu mortul pentru a fi transportat (la biserică sau la cimitir).
5. Joc de cărți – macao
6. Ziua Unirii
7. Descrierea unei crime, în această atmosferă de sărbătoare?
8. Carte bisericească ortodoxă în care sunt indicate, pe luni și pe zile, slujbele religioase.
9. Să bănuim că Tănase, fiul soției, împlinise 18 ani?
10. Dexonline: a cartirui – cartiruire = A pregăti instalarea și a instala trupele într-o localitate.
11. Proaspăt angajată ca economist, undeva în Ardeal, locuind la gazdă în condiții precare, Gabriela îi trimitea din puținul ei tatălui care o întreținuse mereu și îi plătise cu greu studiile universitare la București
12. Este descrisă una din reuniunile fondatorilor Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), care a pus bazele Uniunii Europene
Va urma
Curaj, și tu poți scrie pe Catchy!
Trimite-ne un text încă nepublicat, în format word, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
12 mai 2025, la ora 19:55, Lună Plină în Scorpion (horoscop)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
