Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

…aș vrea să iau toată durerea asupra mea

30 March 2016

Mă dor toate. Simt toate durerile și ororile lumii. Și asta mă sperie…

Mă doare când văd un copil cerșind. Mă doare recunoștinta din ochii lui când primește un bănuţ. Mă doare uimirea când primește o vorbă bună. Mă doare zâmbetul când primește un covrig. Și aș vrea să iau toată durerea aia asupra mea. Să nu mai simtă. E un copil. Și simte pe propria-i piele cruzimea lumii. Nu ne-am născut egali. Nu suntem egali. Deși ar trebui. Și deși nu ne-am născut și nu suntem egali, nu facem nimic pentru a schimba asta. Dimpotrivă, adâncim diferențele dintre noi. Nu suntem cu nimic mai buni decât cei care îi discriminau pe negri sau îi condamnau pentru crime pe care nu le-au comis, fiindcă erau vinovați de o singură crimă, aceea de a nu fi albi.

tristețe

Și mă doare când văd bătrâni triști. Când le citesc și le simt tristețea din ochi, din glas, din mișcări. Bătrâni uitați. Mă doare când văd tristețea și resemnarea din ochii mei. Mă doare că nu pot să ajut atât cât aș vrea. Mă doare mândria lor. Mă doare că nu se lasă ajutați. Și, totodată, îi apreciez pentru asta. Fiindcă demnitatea e tot.

Mi-e dor de lucrurile frumoase. Mi-e dor să iubesc. Mi-e dor să o pot face. Mi-e dor să nu îmi mai fie frică. Întotdeauna am disprețuit oamenii lași. Oamenii care s-au lăsat opriți de teamă. Oamenii care nu și-au forțat limitele.

Mă doare că nu mai pot să dau iubire. Nu în sensul romantic. În rest, Dumnezeu cu mila! Luați de vă bucurați. Am de dat și în stânga, și în dreapta. Vorbeam azi-noapte cu prietena mea, discuții de fete la 4 dimineața. Și îmi spunea să nu mă închid în mine. Și nu știu dacă o fac. Simt că nu mai am de unde să dau.

Mă dor toate. Și asta mă sperie…

Guest post by Casandra



Citiţi şi

Vreau răsfăţ din partea unui stăpân de calitate

Și de-o fi să nu te mai întorci, trăiește frumos!

Unde ești, iubire?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
2,199 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro