Imaginea clasică, devenită aproape clișeu, este aceea a unui tânăr fixat cu privirea într-un smartphone, absorbit până la inexistență, posedat de ceea ce posedă până la limita dependenței periculoase. Una dintre cele mai grave inaptitudini și dizabilități pe care le poate avea un om este incapacitatea de a percepe frumosul. …

Când ți-e dor de părinții care nu mai sunt, cum se întâmplă adeseori ca însemn al firescului, așază-te tăcut, undeva retras, departe de zgomot și lasă-ți privirea să-i caute departe. După un timp, căutându-i în afară, te dumirești, ajungând a înțelege că cei care au fost o vreme întreagă reazem …

Noi, oamenii, cu fragila noastră alcătuire fizică si cu mari aspirații metafizice, învățăm aproape mereu, din cărți și călătorii, din propriile experiențe de viață, dar învățăm mai mult decât suntem înclinați a crede de la prieteni, acea mână de oameni care formează edificiul nostru afectiv, zona insulară de autenticitate, de …

Dorul, ca stare de spirit, nu are un contur limpede și se sustrage oricărei definiții logice, nu are o intensitate previzibilă, nu se supune rigorilor rațiunii pure, nu are gen proxim și diferență specifică, nu are conșinut semantic cu delimitări precise, dar atunci când îți traversează ființa îl simți acut, …

Într-o lume care gravitează obsedant în jurul succesului și a perfecțiunii, vulnerabilitatea pare să fie, din ce în ce mai mult, indezirabilă. Suntem, fără vulnerabilități, oameni, poate mai puternici, mai bine fixați pe orbita succesului, dar tot mai departe de omenescul nostru, de forma, singura de altfel, care ne permite …

Nu am pretenția că înțeleg mecanismele psihice ale femeii, maniera în care simte și acționează, mai ales că Freud a abdicat literalmente în fața exigenței de a o cunoaște în profunzime. Spun doar ce gândesc, punând sub lupă ceea ce mi-e dat să înțeleg dintr-un tot neînțeles. Înclin să cred …

Am apreciat de fiecare dată eleganța rară a acelor oameni care nu au vorbit de rău pe nimeni niciodată, găsind, dimpotrivă, partea frumoasă a fiecăruia. Cred că este o superioritate fină, de tip aristocratic, să-ți stăpânești demonii ființei tale de așa manieră încât să știi, fără urmă de resentimant, fără …

Ziele trecute, povestind cu un prieten bun, la o cafea, am trăit o experiență frumoasă. La o masă, pe pe o terasă destul de aglomerată, nu departe de locul unde eram așezați, stăteau la taclale două tinere doamne, elegante și nezgomotoase. Prietenul de care vă spun a chemat chelnerul, un …

Intrăm în viață ca într-n labirint imens și tot tot ceea ce ne proiectează uneori în afara lui sunt sclipirile diamantine ale momentelor noastre de iubire. Amestecul de grație și tenacitate dat de sentimentul iubirii este rareori egalat de un alt sentiment din scala variată a simțămintelor umane. Pe spatele …

Știu, din perspectiva creștinului, Învierea lui Isus nu este doar o poveste, ci rațiunea supremă a creștinismului, modul triumfal al întâlnirii dintre uman și divin. Nu știu cum alții cum sunt, dar eu, gândindu-mă la nașterea, viața, pătimirea și Învierea lui Isus ca la o poveste, mă simt, ca om, …