Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Cosmisian

Cosmisian

20 articles
Iubesc omul. Iubesc la modul excepțional copilul, deși nu am până acum nici măcar unul. Cele mai reușite fotografii cu mine sunt cele cu copii. Iubesc până la delir cuvintele. Am început să scriu în 2009, iar din 2010 mi-am deschis un blog unde scriu povești fantastice pentru copii, proză, poezie și gânduri transpuse într-o prezentare metaforică demențială. Scriu adesea pe www.gandurineinfinite.wordpress.com un blog pe care îl consider Casa Literelor Fantastice. Îmi asum cu plăcere poziția de cel mai împătimit scriitor despre Păpădie, o personificare fantastică pe care am concretizat-o în cel puțin 60 de articole și cel puțin cinci povești cu tematică unică (nimburuc grădinar, melc zburător, păpădie înfiată de lună, etc). O parte din scrieri, desene și poezii le-am cuprins pe un blog numit www.povesteapapadiei.wordpress.com. Din septembrie 2015, prin amabilitatea echipei Catchy, mă bucur de privilegiul de a vă împărtăși gânduri dragi și doruri multe. Când cineva se simte liber să fie ce este în timp ce te atinge, ai întâlnit OM! Vă doresc lectură plăcută!
Read me Timișoara

Iluzionistul de seară

by Cosmisian / 22 December 2015

1. Joben Blue și cubul de lumină – Doamnelor și domnilor, tineri și bunici, vă spunem bun venit la cea mai îndrăzneață reprezentație de iluzionism pe care ați văzut-o vreodată, irepetabilă și imposibil de uitat. Fără a răpi prea mult din timp, știindu-vă atât de dornici să înceapă show-ul din …

Read me Timișoara

M-ai zăpăcit

by Cosmisian / 8 December 2015

„Sâmbăta aceasta e a ta. Mă poți întreba orice, dar folosește timpul cu înțelepciune pentru că știi, eu vin și îți sunt, dar plec fără să țin cont de așteptarea ta. Timpul ne trece atât de diferit.” Cuvinte! Cuvinte și o zi și-o noapte petrecute împreună. Apoi, o altă zi, …

Read me Timișoara

Ziua în care mă vei ocoli

by Cosmisian / 21 November 2015

“De ce nu mai spui nimic?  Mă plictisesc atât de repede. Te întreb adesea lucruri diverse doar ca să constat că răspunsurile tale sunt ale mele. Nu am avut niciodată senzația că cineva e atât de mult ca mine, acolo, în interior, încât mă sperii de tine, mă sperii de …

Life Bites Timișoara

Visul Iuliei

by Cosmisian / 12 November 2015

Când am privit-o prima dată pe picioarele ei, Iulia alerga prin pădure spre casă, acea casă a bunicilor ei pe care o știam cu toții. Bunicii Iuliei erau oameni simpli care au iubit să împartă în copii multă visare. Visare, ai întreba, ce e atât de special la visare? Îți …

Men Talk Timișoara

Ştiam că ea mă iubeşte şi mă tolerează

by Cosmisian / 8 November 2015

Din camera alăturată se aude foşnetul dur al ambalajului cadoului pe care i l-am oferit lui Darius. Era un robot. Cât timp am petrecut cu Darius aveam o teamă justificată. În cele din urmă, contează intenţia, toţi o spun. Linişte! Aud uşa, cu un scârţâit dur, dar e bine, ştiu …

Read me Timișoara

Portret de femeie în negru şi alb

by Cosmisian / 26 October 2015

Cenușiul nopții ne-a învăluit conversația. Te priveam de la începutul serii și-am izolat o planetă din galaxia chipului tău. Răcoare. Cerul e alb cu urme de negru, pădurea foșnește în frunze, liniștind respirația umbrelor. Erai aproape de mine, pieptul îți respira privirea fixată pe colțurile stelelor. Atingerea palmelor noastre, apoi …

Read me Timișoara

O femeie în suferința iubirii

by Cosmisian / 20 October 2015

– 15 – „Dezliterarea” este momentul în care cuvintele se desprind de structura lor firească (primele părţi aici) Eugene era ca o fiică pentru dna Mouelle. Nu venise de foarte mulți ani la Vila Rouge, dar rolul ei în povestea noastră este cu siguranță al unei fiice iubitoare. Situația cu Pierre o …

Read me Timișoara

Joia soarelui cuminte

by Cosmisian / 18 October 2015

Soarele cuminte s-a ascuns de căldura înăbuşitoare de afară. Păsările au obosit cântând la umbra unui corcoduş fără frunze, uscat de atâta aşteptare. Eu, cu gândul după flori, semănate-n nori. O femeie cu pieptul nebun m-a împins până am căzut pe o canapea neagră şi rece, iar mâinile mele au …

Read me București

Voi rămâne la fel de răbdător să te aștept

by Cosmisian / 16 October 2015

Mă așteptam să nu te lași pradă imaginației cum că mersul pe cioburi de sticlă fumurie ți-ar face amintirile să dispară. Mersul pe cioburi de sticlă se face cu ochii închiși, iar usturimea ce o resimți să n-o crezi, e doar o fadă iluzie. Dacă privești cioburile, reflexiile diforme te …

Read me Timișoara

Iubirilor mele, bărbaților ce împreună au format bărbatul perfect

by Cosmisian / 28 September 2015

 “Dezliterarea” pe fuior de timp (partea I) – 1 – Orizontul d-nei Mouelle Roucher Mașini de epocă cu motoare gălăgioase aduceau rând pe rând amorezi plini de șarm, în ținute pretențioase, la fel de zgomotoși și ei. Rochii cu umeri goi, mult deasupra genunchilor, pantofi cu toc înalt, deschiși la …

catchy.ro