Îi numesc aşa pe cei care ştiu să creeze în jurul lor mici societăţi. Pe cei care ştiu să strângă în jurul lor, din diverse motive – generozitate, chef de diversitate, de distracţie, curiozitate, poate toate la un loc – oameni şi, cu ajutorul lor, să inventeze momente care nu …

Dintre toţi oamenii din lume, am ajuns să-i apreciez cel mai mult pe oamenii simpli. Nu proşti, ci necomplicaţi. Cei care nu se întreabă pe 20 de ori pe minut ce au greşit ieri, ci se uită spre mâine. Nu neapărat pentru că nu îi interesează să se îndrepte, ci …

Nu are un trai spectaculos. Nu joacă fotbal, baschet sau biliard, ca alţi tipi. Nu merge la sală. Se uită la hipopotamii de pe National Geographic ca la fiinţele supreme. Am auzit prin alte părţi că preferaţii iubiţilor ar fi, cred ele, peştii, deci informaţia cu hipopotamii ar trebui să …

Hai să trăim, ne învaţă înţelepţii. Hai să zburăm, să ne înălţăm, să ieşim în oraş cu mult fard pe faţă, să ne împrietenim cu oameni coloraţi, să ne uităm necazurile acasă, să dansăm chiar dacă avem picioarele şi sufletul anchilozate. Trebuie să trăim, trebuie, zic ei, zâmbind superior, trebuie …

Eu îl am aproape în permanenţă. E parte din mine, nu aş putea să mai trăiesc fără el. E un amestec de alertă, adrenalină, încrâncenare, frică, stres, nesiguranţă, dar şi chef de viaţă şi gâdilici de râs – nu pot să-l definesc prea bine. E o bucată de creier agitat …

Dar câteodată este o alegere proastă. Uneori nu trebuie să simţim. Trebuie să ne înţelepţim, să devenim responsabili, să nu ne pierdem în cârlige minuscule, în passé composé-uri (simple nu sunt niciodată, decât dacă ai marele noroc să te loveşti la cap şi să ţi se întâmple o binecuvântată superamnezie). …

Nu cred nici măcar pentru o secundă că iubirea nu are nevoie de motive. Eu mereu am iubit pe cineva pentru ceva anume, iar dragostea oarbă, fără de ce sau pentru ce, mi se pare un mit care, după părerea mea, nu ar trebui să existe nici măcar sub forma …

Iarna asta durează de o veșnicie și jumătate. Am fost aseară la un concert susținut de Ada Milea și acoliții ei talentați – Anca Hanu, Bobo Burlacianu și Cristi Rigman. Care au cântat, ironic, dar apăsat, tot despre iarnă. Mie mi-e frig. În casă e frig, afară e frig. Urăsc …

…jumătate de oră ne simțim liberi, jumătate de oră plângem. Alternativ. …nu ne plac ușile închise, oricât de tenebroși și introvertiți am fi. Le resimțim trântite peste degetele de la picioare și asta e ușor neplăcut. …nu ne mai recunoaștem viața – partea bună e că totul trece și apoi …

Sau, cel puțin, nu răspundeți cu voce tare. Nu are niciun rost. Toți știm că mințim, mai ales că, uneori ne ascundem în spatele acelei haioase replici: „Lasă, ce dacă am mințit? Am mințit într-un scop bun”. Când spunem asta, scopul bun suntem noi înșine. Mi-e greu să îmi aduc …