Îi cunoaşteţi pe oamenii aceia, pentru care „merge şi aşa”? Nu o lună, două sau trei, ci la nesfârşit? Care se rotesc într-un carusel nedorit, din care nu pot coborî. Care se conving pe ei înşişi că aşa trebuie să fie viaţa, trebuie să o accepţi exact în felul în …

Cel mai mult și mai mult îmi doresc de la viață să mai existe o întâlnire la Universitate. Să îmi dau cuiva cu potențial drăgăstos coordonatele atât de previzibile și atât de imprevizibile în același timp. Ora 19.00, lângă fântână. Ne vedem acolo, da? Peste o săptămână, da? Între timp, …

Nu e nimic comercial în filmul acesta ciudat, în afară poate de apariţia lui Tim Roth, cât de comercială poate fi aceasta într-o lume normală. Este un film în care se conduce pe partea stîngă a drumului, iar restul se petrece într-un rond cu case frumoase, atât de englezeşti încât …

Acasă unii dintre noi au mici locotenenţi, mici soldăţei în pantaloni scurţi sau, şi mai şi, în fustiţe colorate. Au trei, patru, cinci ani şi provin din familii din stratul de mijloc al societăţii noastre. De mijloc către sus. Sunt copii obişnuiţi cu un soi de militărie urbană, cea a …

De-a lungul vieţii mele, mai naivă la începuturi, cum era şi firesc, sau mai pârlită şi mai ascuţită mai spre contemporaneitate, mi-am dat seama, încet-încet, că orice paranoia are un sâmbure de adevăr. Care este atât de mare şi de evident încât uneori îţi spui: „Nah, nu are cum să …

S-a tot discutat în ultima vreme despre violenţa domestică. Despre femeia abuzată, femeia care tace, care se sacrifică. Despre femeia care nu are scăpare mai ales pentru că nu-şi dă această şansă. Care nu vede mai departe de palma bărbatului şi ajunge să creadă că a făcut, în viaţa ei, …

„Tu ştii cel mai bine. Faci cum vrei”. Da, eu mă pricep cel mai bine la dramele şi comediile mele. Când aud însă de la cineva apropiat vorbele astea inima mea mă înşală cu o bătaie. O ia înainte cu un sfert preţios de secundă, străduindu-se din răsputeri să se …

Că tot se termină şcolile şi vine vacanţa de vară, eu am de gând să ies din dulapul meu de om mare şi să mărturisesc: eu nu am terminat liceul. Adică da, am dat într-un fel de transă Bacalaureatul şi, în aceeaşi transă, l-am şi luat, nu înţeleg cum, că …

Într-o relaţie de îndrăgosteală, angajament, promisiuni şi, bineînţeles, despărţire nu suntem niciodată doi. Pe lângă el şi ea (am luat exemplul clasico-biblic pentru limpezime, nicidecum mânată de discriminare), în patul lor, la masa lor, în deciziile lor se mai află cineva foarte, foarte important. Prietenii. Mai ales sub forma lor …

Sau când dormi. Dar nu, azi mi-am propus să fiu optimistă. Trecând peste glumiţa din titlu, voiam să scriu aici, la Catchy, un adevăr pe care uneori nici nu-l bănuim. M-am săturat să fiu în gardă. Noţiunea de relaxare autentică îmi este atât de străină, singură am înstrăinat-o în ultimii …