O femeie vrea de la un bărbat să fie luată în braţe mai ales când îţi spune s-o laşi în pace. Ţine bine minte, BĂRBATULE! Dacă-i respecţi nevoia închipuită de independenţă atunci când e furioasă pe tine, instant se va căsca un hău între voi. Orice boroboaţă ai făcut, nu-ţi scăpa femeia din suflet, n-o lăsa să-ţi închidă uşa-n nas fără ca tu s-o deschizi de-o sutã de ori. N-o lăsa să se “descarce” singură prea mult în podul palmelor strânse la ochi şi mai ales n-o lăsa să doarmă “alone” pe canapeaua din living! Dacă te iubeşte, nu-şi doreşte nimic cu adevărat din toate astea, chiar dacă raţiunea ei invocă nevoia de exil sufletesc. Însingurarea naşte vinovăţii şi frustrări care vor transforma relaţia voastră într-un ocean de gheaţă!
Dacă tot ai dat-o-n bară, nu înţeleg de ce nu te aştepţi la reculul firesc al faptelor tale. Ce, ai iubi-o mai mult dacă te-ar privi nepăsătoare şi deloc deranjată, în timp ce se relaxează confortabil cu ochii beliţi la nu ştiu ce emisiune mondenă? Dacă e aşa, dă-mi voie să te informez că relaţia voastră-i pe butuci de ceva timp…
Dacă însă în sinea ta, propria conştiinţă te-a informat că ai cam greşit, e cazul să elaborezi cu meticulozitate un plan de recâştigare a terenului pierdut, cel puţin de 10 ori mai laborios ca cel “ţesut” pentru a-ţi ascunde fapta. Şi te rog nu insera în cadrul discursului tău scuze patetice ca: “am omis”,”urma să-ţi spun” sau “nu e ceea ce crezi”.
1. Dacă zici că “ai omis”, cerebelul ei drăgălaş se va întreba câte omisiuni menite să vă pericliteze relaţia mai are de descoperit? Şi o va face, crede-mă, deşi poate nu-şi dă pe moment nici ea seama, rotiţele i s-au pus deja în mişcare. 🙂
2. Nu-i spune că “urma să-i spui”. Dacă a plâns juma’ de litru de lacrimi, pentru ceva ce a descoperit singură că ai fãcut, se prea poate să se fi strecurat o mare îndoială în sufletul ei, care vă va eroda mult timp de acum încolo. Mai bine construieşteţi discursul în jurul lui “nu ţi-am spus pentru că”.
3. Când recurgi deja la stereotipuri prin care încerci să-i induci ideea că “nu e ceea ce crede”, tocmai ţi-ai făcut femeia PROASTĂ. Şi, dacă e deşteaptă, îşi va da seama, crede-mă! Dacă ai ajuns să te foloseşti de această explicaţie (că n-o pot numi scuză, scuzele n-au ce căuta în acest context al discuţiei) înseamnă că te simţi încolţit rău de tot și ştii că se poate nărui totul într-o clipită. Te simţi fără scăpare.
Toţi cei care veţi ajunge cândva în acest punct de răscruce, sper că veţi avea inteligenţa de a cântări bine lucrurile măcar de acum încolo. Întrebaţi-vă dacă merită. Dacă e aşa: PACE VOUĂ! 🙂 Aveţi tăria de caracter de a vă bucura de “fructul interzis”, la vedere, fără opreliştile unei relaţii oficiale din care ar trebui să ieşiţi rapid.
Dacă însă O IUBEŞTI şi O VREI, trebuie să-ţi asumi un mare adevăr: AI PIERDUT-O. Acum, în clipa în care ţi-au fost devoalate secretele vinovate, ea nu îţi mai aparţine. Zece porţi ferecate cu lacăte de aur se vor trânti asurzitor în urma ei. Cercul de pe inelar va roti destinul vostru împreunat pe măsuţa unde-şi ţinea cochetă “armele”secrete de seducţie. Iar ca să-ţi mai zgândăre niţel realitatea cu ajutorul căreia ţi-ai construit lumea ta efemeră, te rog să nu te superi darcă pe jos va zace, făcut ţăndări, laptopul tău nepreţuit, vârf de gamă, de la firma aia care începe cu S.
Dacă însă o iubeşti, citeşte din nou primul paragraf. 🙂 Nu mai zăbovi!
Iris, cu drag
Citiţi şi
Nu, nu toate femeile sunt c_rve. Unele sunt gheișe, hetaire, curtezane
Fiu, soț sau prizonier? Despre bărbatul adult captiv în simbioza maternă
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.