Clujenii pot adopta bunici din Munții Apuseni

25 October 2019

Asociația CERT Transilvania le propune clujenilor un proiect de suflet: cei care nu au bunici pot “adopta” unul din satele de munte sau pot fi adoptați de vârstnicii la care pot merge cu copiii în timpul liber.

Proiectul este reciproc avantajos: persoanele în vârstă câștigă o nouă familie, scapă de singurătate, iar tinerele familii cu copii le pot oferi celor mici și o altfel de educație, în mijlocul naturii, departe de tehnologie, aproape de sufletele vârstnicilor.Bunicii din Munții Apuseni reprezintă o bună alternativă de petrecere a vacanțelor sau a sfârșiturilor de săptămână cu copiii voștri, care vor beneficia nu numai de natură, ci și de o natură umană nedenaturată, de înțelepciunea și de dragostea vârstnicilor, pe care îi vor întineri cu energia lor.

„Ideea ne-a venit tuturor de la faptul că mulți dintre noi ne-am petrecut copilăria la țară. Unii dintre noi am locuit la sat, alții au avut bunici și au petrecut vacanțele acolo. Cu toții suntem de acord că e foarte important să ajungă copiii să cunoască natura, să cunoască zonele limitrofe orașului în care locuiesc. Cei interesați pot lua legătura cu CERT la numerele de telefon pe care le avem afișate pe site, iar noi putem să le recomandăm familii, oameni în vârstă care nu au pe nimeni. Sunt oameni deosebiți, singuri, scriu poezii unii dintre ei. Noi activăm în zona Munților Apuseni prin cinci echipe, suntem responsabili fiecare de câte o zonă. În zona unui coleg este, de exemplu, o doamnă în vârstă de 80 de ani, care scrie și recită poezii”a povestit Horea Chirteș, manager de proiecte în cadrul CERT Transilvania.

Citiţi şi Ştiu sigur că a plecat cu copilul din mine şi m-a lăsat adult

Bătrânii din Munții Apuseni vă vor primi cu drag în casele lor, o să fiți surprinși cu câtă bucurie vă primesc pentru că acești oameni au nevoie cel mai mult de comunicare, de oameni care să le treacă pragul, cu care să vorbească. La vârstnicii din Munții Apuseni nu trebuie să mergeți pentru opere de caritate. Ei nu se plâng de probleme și de neajunsuri. Au nevoie doar de compania voastră, așa cum și voi aveți nevoie de a lor. Oamenii aceștia sunt obișnuiți cu greul, dar le lipsesc persoanele cu care să vorbească. De exemplu, noi, anul trecut, am ajuns la un domn mai în vârstă căruia îi decedase soția de vreo zece ani și ne spunea cât de mult îi lipsește și i-am făcut o surpriză de Crăciun, ne-am dus la colindat 30 de colegi. A început să colinde cu noi, a plâns, a râs, s-a bucurat că suntem acolo. Sunt niște sentimente extraordinare, pe care le poți simți doar în momentul în care ajungi în casa lor și în momentul în care vorbești cu ei. Avem o doamnă de 105 ani, am sărbătorit-o, ne-am dus și la dânsa cu invitați de la Filarmonică, i-am cântat, i-am urat «La mulți ani!». E o bătrânică ce își aduce foarte bine aminte tot ce era în trecut, dar mai uită perioadele apropiate și are un umor aparte”, povestește Horea Chirteș.

Articolul complet aici.



Citiţi şi

Câteva pagini din cartea tinereții

Imposibila ușurătate a ființei

Bețiile de ieri și de azi

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro