La 16 ani am fost operată de un fibroadenom la sânul drept. M-au dus la București la marele profesor Setlacec. Purtam la consultație un sutien din nailon și un furou dintr-o dantelă sintetică, mie mi se părea sexy și extravagant în anii ’70. Și se găseau greu. Numai că omul, parcă îl văd, mi-a luat lenjeria între degete și mi-a spus pe tonul cel mai serios posibil: astea le arunci. Pe piele se poartă doar bumbac.
Știți ce am gândit atunci? Că e un moșneag ramolit și înapoiat. Credeți-mă, dădusem o avere pe lenjeria aceea extrem de nesovietică.
Au trecut 40 de ani. Cancerul de sân este cel mai frecvent cancer. Este atât de frecvent încât, dacă ar fi fosforescent, am trăi ca printre licurici.
Vedeți voi, conștient sau nu, ignorăm.
Și totuși, în timp, nu poți să nu te întrebi. Nu neapărat de ce eu, de ce tu, ci de ce atât de mult cancer de sân în ultimii 20 de ani? În blocul cu 7 etaje în care stau, nu este palier fără un vecin răpus de cancer. De fapt, sunt chiar 2 sau 3. Pe scurt, răspunsul este simplu: pentru că omenirea a vrut confort.
De mai multă vreme încerc să mă documentez despre fitoestrogeni, substanțe care imita hormonii umani și care provoacă diferite forme de cancer. Îi evit cât de mult pot. Așa cum încerc să evit orice fel de carne sau ouă sau lapte incerte. Toate sunt bombe cu ceas. Marea majoritate a cancerelor de sân sunt dependente de estrogeni, întreținute și agravate de acești hormoni sau echivalenți chimici. Dar cum internetul vine cu cascada de informații la pachet, aș vrea să vă enumăr doar o mulțime de lucruri care sunt asemănători estrogenilor și prin cumul produc cancer de sân. Pun pariu că nu puteți renunța la multe.
Materialele sintetice din lenjeria intimă, ciorapi, PET-urile de la apa minerală, lapte, iaurturi, caserole din plastic, pahare din plastic, vesela și mai ales castroanele din plastic dur folosite în bucătărie (interzise a se mai comercializa în UE! dar în România, nu-i bai), șampoane, săpunuri lichide, geluri de duș ambalate în plastic. Toate conțin toxine producătoare de cancer de sân, dar cine s-ar mai întoarce la sticlă? Nici biberoanele nu mai sunt din sticlă, deși se recunoaște că nu sunt nici pe departe din plastic sigur. E adevărat, s-a renunțat la parabeni de vreo doi ani, dar până acum toate cosmeticele le conțineau. Decenii în șir ne-au intrat pe sub piele la propriu. Și da, trebuie să apreciez că marile firme încearcă acum să își repare greșeala și încep să folosească sticlă sau ceramică pentru cutiile lor cu creme.
Vă mai aduceți aminte de pastele de dinți în tuburi din metal? Au dispărut. Plastic. Ți-a rămas ceva carne ori legume? Fuga cu ele într-o pungă în congelator. Doar nu le aruncăm. Le mâncăm mai târziu pline cu ftalați cancerigeni. Nici nu ne trece prin cap asta. Cum nu prea înțelegem de ce am cumpăra o baghetă învelită în hârtie și nu o franzelă în pungă din plastic.
Cine ar renunța în ziua de azi la balsamul de rufe? S-a renunțat greu la DDT (dovedit cu certitudine cancerigen), dar el încă nu s-a degradat. Mai durează vreo 70 de ani pâna scăpăm. Este pretutindeni. Că veni vorba, toate pesticidele au o componentă estrogen-like. Nu pot fi interzise, cum ar trebui, așa că s-au stabilit niște doze admise. Hai să mai adăugăm presiunea pusă pe femei, care trebuie să facă sex, dar nu să facă copii, așa că înghit ani la rând contraceptive. Adică hormoni. Apoi vine menopauza. Nu vrei să îmbătrânești. Ți se prescriu alt fel de hormoni, de substituție. Fitohormonii adevărați din soia, susan, in, alune, pâine, caise si multe altele par a fi o glumă proastă în comparație cu celelalte. Celelalte la care civilizația nu e dispusă să renunțe. Cu riscul de a plăti tributul o femeie, două femei, eu, tu… Știți voi cum gândește rasă umană, cele rele se vor întâmpla mereu altora.
Pe Elena Cardaș, medic pensionar și scriitor, o puteți urmări aici. E o bucurie de femeie.
Curaj, și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, în format word, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Legătura surprinzătoare între iubire și sănătatea pielii: fluturii din stomac se oglindesc pe chip
Cum ne protejăm împotriva unei sarcini nedorite
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
