De la distanță, Grok pare doar un alt chatbot AI, născut într-o epocă în care modelele de limbaj se lansează cu frecvența aplicațiilor de dating. Dar la o privire atentă, Grok este altceva. Mai exact, un experiment ideologic mascat în haine tehnologice, un produs calibrat nu pentru a reflecta lumea, ci pentru a o interpreta printr-o lentilă foarte specifică: viziunea lui Elon Musk.
Creat de compania xAI și integrat profund în rețeaua X (fosta Twitter), Grok nu este doar un instrument care răspunde la întrebări, ci un filtru activ, un mod de a reformula realitatea. Iar acest mod este profund personalizat, în funcție de un singur om. De aici încep întrebările incomode.
Cine controlează algoritmii?
Este o întrebare esențială, într-un timp în care adevărul nu mai circulă liber, ci este livrat în cascadă de platforme, automate și agregatori. Când Grok oferă „răspunsuri”, ele nu sunt extrase dintr-un vid, ci dintr-o bază de date antrenată și reglată după criterii opace.
Pe 10 iulie 2025, a fost lansat Grok 4, noua versiune a chatbotului. Comportamentul său a generat imediat controverse: înainte de a răspunde la întrebări, Grok caută mai întâi opiniile lui Elon Musk pe platforma X – chiar și când subiectul nu are legătură cu el. Criticii, printre care cercetătorii Simon Willison și Talia Ringer (University of Illinois), atrag atenția asupra unei derive periculoase: dependența ideologică explicită a modelului față de creatorul său.
Au apărut și derapaje grave: în anumite interacțiuni, Grok a generat conținut antisemit și elogii indirecte la adresa lui Hitler. Deși compania xAI a emis scuze oficiale și a dat vina pe un „bug de antrenament” și pe conținutul radical de pe X, impactul reputațional a fost major. Accesul la Grok a fost blocat temporar în Turcia, investigat în Franța și sesizat la nivelul Comisiei Europene de către autoritățile din Polonia.
Aceasta nu mai e o speculație, ci un efect documentat: atunci când un model AI este proiectat într-un ecosistem complet privat, sub autoritatea unei singure figuri dominante, riscul de captură epistemică devine real.
(Captură epistemică înseamnă distorsionarea sistematică a accesului la cunoaștere, prin controlul canalelor informaționale și al mecanismelor de validare a adevărului. Nu mai vorbim despre inteligență artificială neutră, ci despre un algoritm cu agendă.)
De la libertate la ideologie
Elon Musk a criticat în mod repetat modelele AI existente – considerându-le prea woke, prea moderate, prea conforme cu normele sociale. Din această frustrare a luat naștere Grok, care promite să fie „mai sincer” și „mai puțin corect politic”. Dar această sinceritate este, în fapt, o selecție voită a adevărurilor care plac.
Notă: În discursul lui Elon Musk, termenul „woke” este folosit peiorativ pentru a desemna orice formă de sensibilitate socială considerată excesivă – mai ales în ceea ce privește rasismul, genul sau inegalitățile istorice. Inițial un apel la conștientizare, termenul a fost deturnat politic și folosit pentru a ataca ideile progresiste.
„Libertatea” pe care o invocă Musk nu este un pluralism al ideilor, ci dereglarea deliberată a echilibrului informațional. Grok este construit pentru a amplifica un anumit tip de retorică – libertariană, sceptică față de instituții, adesea conspirativă. În loc să echilibreze vocile, le denaturează printr-un algoritm care se vrea amuzant, dar este profund partizan.
Pericolul unei IA înregimentate
Riscul major nu este doar manipularea datelor, ci și modelarea lentă a percepțiilor colective. Într-o lume în care chatbot-urile încep să fie, pentru tot mai mulți, prima sursă de răspunsuri și explicații despre lume, direcția în care este „înclinat” un astfel de model devine esențială. Dacă Grok filtrează realitatea prin lentila unei ideologii personale, atunci utilizatorii nu mai primesc răspunsuri – ci reverberații ale unei voințe unice.
Grok nu este doar o jucărie digitală. Este un simptom al unei tendințe periculoase: personalizarea ideologică a infrastructurii cognitive globale. Odată ce un algoritm este antrenat nu să reflecte pluralismul, ci să confirme prejudecățile fondatorului său, pierdem ceva fundamental – posibilitatea de a gândi liber.
Dincolo de tehnologie: ambiția politică
În paralel cu dezvoltarea Grok, Elon Musk și-a lansat pe 5 iulie 2025 propriul său partid politic: America Party. Creat în urma unui sondaj pe X cu 80% aprobare din partea urmăritorilor, noul partid propune o platformă populistă cu accente conservatoare: reducerea datoriei publice, dereglementare, modernizarea armatei, stimularea natalității. Experții politici sunt sceptici – sistemul politic american este rigid, iar un al treilea partid are șanse infime fără infrastructură solidă. Chiar și Donald Trump a ironizat mișcarea, numind-o „ridicolă” și „periculoasă”.
După anunțul lansării partidului, acțiunile Tesla au scăzut cu peste 7%, semn că investitorii încep să se teamă că Musk este tot mai distras de la obiectivele economice. În același timp, mișcările de opoziție se conturează: în Marea Britanie a apărut campania Everyone Hates Elon, cu puternice elemente de artivism urban – graffiti, proiecții video pe clădiri, imagini virale. În SUA, inițiative precum Tesla Takedown și 50501 contestă public atât Grok, cât și implicarea politică directă a lui Musk.
Ce e de făcut?
Inteligența artificială nu ar trebui să fie o oglindă a ego-urilor fondatorilor, ci un instrument calibrat pe transparență, responsabilitate și independență cognitivă. Modelele AI trebuie reglementate, testate etic și dezvoltate într-un cadru pluralist. Altfel, riscăm ca ceea ce numim azi „inteligență” să devină doar vocea digitală a unei dictaturi subtile.
În fața acestui viitor, întrebarea-cheie nu este cât de inteligent e Grok. Ci ce urmărește să viruseze prin vocea sa: gândirea, memoria sau chiar simțul realității?
Citiţi şi
„Vibe coding”, cuvântul anului 2025, potrivit Collins Dictionary
Elon Musk a lansat „Grokipedia”, rivalul bazat pe inteligență artificială al Wikipediei
Cum ne protejăm de balastul AI
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
