Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

La 15 ani, am fost violată de un grup de băieți… 5 la număr

27 July 2020

Am citit recent articolul fetei violate care nu a mai suportat și a încetat să mai mănânce.

Violată, a cerut să fie eutanasiată

Știu cum este, citind articolul am simțit în fiecare celulă a corpului meu durerea, neputința, agonia, dorința de moarte, pe care am avut-o și o mai am, când îmi amintesc.

La 15 ani am fost violată de un grup de băieți… 5 la număr. Multe nu îmi amintesc, probabil aș înnebuni dacă mi aș aminti tot… Dar încă îi văd, încă mă sperie, încă îmi tremură corpul și nu reușesc să opresc frica deși au trecut 17 ani de atunci.

Am trăit în infern, am fost în infern, uneori încă trăiesc în infern. Am încercat să mă sinucid, am trăit ca un mort,  până anul trecut când un Înger de om mi-a arătat că există răsăritul și apusul, care cu atâta răbdare și dibăcie mi-a arătat că există viață și după durere și că după agonie vine și extazul.

Încă doare, încă simt, dar acum, cu pași mici și siguri, încep să mă bucur de fiecare zi, să mă bucur de fiecare zâmbet și răsărit de soare. Nu mai sunt victimă, sunt o femeie puternică!

Mulțumesc, Catchy!



Citiţi şi

Resetare totală în anul şcolar al fricii, 2020-2021

Nu mai am 30 de ani. Nici măcar 40. Dar sunt tânără, frumoasă și iubesc!

Pe mine nu m-a mai ales niciodată, a plecat într-o dimineață de duminică

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro