A sosit la New York în 1954, cu 500 de dolari, un automobil Studebaker uzat și niciun motiv să creadă că cineva o va lua în serios. Muriel “Mickie” Siebert avea 26 de ani, renunțase la facultate pentru a-și sprijini familia când tatăl ei s-a îmbolnăvit, iar Wall Street era un teritoriu complet închis pentru femei. Obstacolele au început încă de la nume: „Muriel”. Angajatorii vedeau un prenume feminin și nu mai sunau niciodată înapoi. Așa că și-a rescris CV-ul ca „M.F. Siebert”. Atunci a început să sune telefonul.
Bache & Company a angajat-o pentru 65 de dolari pe săptămână și i-a dat sectoarele pe care nimeni nu le dorea — aviație, film, divertisment. „Așa funcționa: toți cei care erau deja acolo îi dădeau noului venit una dintre industriile lor neinteresante”, a povestit ea pentru The New York Times în 1992. „Am primit companiile aeriene, am primit industria cinematografică — lucruri pe care nimeni nu le dorea atunci.” Lumea încă miza pe căile ferate. Dar Muriel a văzut ce alții ignorau: avioanele comerciale urmau să transforme economia. Le-a spus clienților să cumpere Boeing. A avut dreptate.
Până în 1965 câștiga câteva sute de mii de dolari pe an, dar bărbații cu roluri similare primeau și dublu. Un prieten i-a spus: „Cumpără-ți un loc pe Bursa din New York. Lucrează pentru tine.” A râs. Apoi a realizat că asta era singura cale.
Drumul a fost infernal. A avut nevoie de un sponsor: nouă bărbați au refuzat. Al zecelea a spus da. Apoi Bursa a inventat o regulă nouă — fără precedent în 175 de ani — prin care îi cerea o garanție bancară de 300.000 de dolari pentru locul ce costa 445.000. Niciun bărbat nu primise vreodată această condiție. Băncile nu voiau să garanteze fără aprobarea Bursei; Bursa nu voia să aprobe fără garanție. Un blocaj perfect. Timp de doi ani a luptat până când Chase Manhattan i-a oferit împrumutul.
Muriel Siebert în 1977, la 10 ani după ce a devenit prima femeie care a cumpărat un loc la Bursa din New York. Credit foto: Dave Pickoff / Associated Press.
Pe 28 decembrie 1967, Muriel Siebert a pășit pe parchetul de la New York Stock Exchange. Era singura femeie între 1.365 de bărbați și avea să rămână singura timp de un deceniu.
Discriminarea nu se limita la piață. La Union League Club i s-a refuzat accesul la lift și a fost obligată să urce scările prin bucătărie. Colegii ei bărbați, revoltați, au coborât alături de ea pe același traseu umilitor. Iar celebra baie a femeilor la etajul șapte al Bursei? Nu exista — deși acolo se discutau marile afaceri. Douăzeci de ani mai târziu, tot nu exista. Muriel i-a spus președintelui Bursei că, dacă nu se construiește până la finalul anului, aduce o toaletă portabilă direct pe podeaua de tranzacționare. Baia a fost construită.
În 1969, a fondat Muriel Siebert & Co. — prima firmă de brokeraj deținută vreodată de o femeie pe Wall Street. În 1975, când comisioanele brokerilor au devenit negociabile, a transformat compania într-un „discount brokerage”, deschizând drumul pentru investitorii individuali. Era o democratizare reală a accesului la piață.
În 1977, guvernatorul statului New York a numit-o Superintendent of Banks — prima femeie din istorie în această funcție. Supraveghea active de peste 500 de miliarde de dolari într-una dintre cele mai turbulente perioade financiare, iar sub mandatul ei n-a căzut nicio bancă din stat. „Am ajuns să reglementez chiar banca ce refuzase cândva să-mi scrie scrisoarea”.
A folosit succesul nu doar pentru sine. A fost filantroapă, mentor, critic neobosit al practicilor nedrepte și a rețelei băieților „care își deschid ușile între ei”. În 1990 a creat un program prin care direcționa o parte din profit către organizații alese de companiile pentru care intermedia emisiuni de titluri. A donat milioane de dolari din activitatea ei de brokeraj și underwriting pentru a ajuta alte femei să-și înceapă cariera în afaceri și finanțe.
Când a fost omagiată pentru eforturile ei, în 1992, Siebert a folosit momentul festiv pentru a avertiza că este încă prea devreme ca femeile să declare victoria în lupta pentru egalitate pe Wall Street. „Firmele fac ceea ce sunt obligate să facă, legal”, a spus ea. „Dar femeile intră în număr mare pe Wall Street și tot nu ajung partener sau în pozițiile care duc spre birourile executive. Există încă un club al băieților. Trebuie pur și simplu să continui să lupți.”
Pentru ea, banii nu reprezentau putere: reprezentau libertate. Libertatea de a intra pe ușa din față. Libertatea de a folosi liftul. Libertatea de a exista într-un sistem creat să o excludă.
Nu s-a căsătorit niciodată. Alături i-a stat, mulți ani, un Chihuahua cu păr lung numit Monster Girl — „prea mică pentru a fi intimidată de câinii mari”, cum îi plăcea să spună. La fel ca stăpâna ei.
Siebert a publicat în 2002 autobiografia „Changing the Rules: Adventures of a Wall Street Maverick” (Schimbând regulile: Aventurile unei nonconformiste pe Wall Street).
În 2007, a sărbătorit 40 de ani de la achiziția locului pe bursă sunând clopotul de închidere.
Muriel Siebert a murit pe 24 august 2013, la 84 de ani. Bursa din New York i-a dedicat o sală — Siebert Hall. Prima dată în istoria instituției când un spațiu primea numele unei persoane. Odiseea ei profesională avea o strategie clară: „Îmi plec capul și dau năvală”. Și nu s-a oprit vreodată.
©Chester Higgins Jr./The New York Times
Moștenirea lui Muriel Siebert
Moștenirea lui Muriel Siebert se vede în felul în care, după ea, femeile au putut urca în poziții de vârf într-un sistem care fusese gândit fără ele. Ea a deschis breșa: a demonstrat că o femeie poate nu doar supraviețui pe Wall Street, ci poate conduce, reglementa și schimba regulile jocului. Fără acel „prim loc” al ei la Bursa din New York, traseele profesionale ale femeilor de mai jos ar fi arătat, foarte probabil, altfel.
1. Janet Yellen (n. 1946) — nu mai este în funcție
– Prima femeie președintă a Federal Reserve.
– Prima femeie secretar al Trezoreriei SUA.
– Prima persoană din istorie care a condus Federal Reserve, Departamentul Trezoreriei și Council of Economic Advisers.
2. Christine Lagarde (n. 1956) — în funcție
– Prima femeie director general al Fondului Monetar Internațional.
– Prima femeie președintă a Băncii Centrale Europene.
– Figură-cheie în politica monetară globală.
3. Abigail Johnson (n. 1961) — în funcție
– Președintă și CEO al Fidelity Investments, una dintre cele mai mari companii de asset management din lume.
– Una dintre cele mai bogate și influente femei din finanțele globale – este în Forbes 400 și în topul „World’s Most Powerful Women”, una dintre cele mai bogate femei din America în 2025.
4. Sallie Krawcheck (n. 1964) — nu mai este în funcție
– Fostă șefă a diviziilor de wealth management la Citigroup și Bank of America.
– Cofondatoare și fost CEO al Ellevest, platformă de investiții dedicată femeilor.
– Considerată mult timp „cea mai puternică femeie de pe Wall Street”.
5. Mary Callahan Erdoes (n. 1967) — în funcție
– CEO al Asset & Wealth Management la J.P. Morgan, responsabilă de administrarea activelor globale ale băncii.
– Una dintre cele mai puternice femei din finanţele americane, potenţial succesor la conducerea totală a băncii.
6. Penny Pennington (n. 1968) — în funcție
– Managing Partner al Edward Jones, prima femeie care a condus acest gigant de servicii financiare.
– Una dintre cele mai influente figuri din wealth management-ul american (bani, portofolii, investiții, consiliere financiară).
7. Adena Friedman (n. 1969) — în funcție
– Președintă și CEO a Nasdaq, prima femeie care a condus o bursă globală majoră.
– Reper al modernizării infrastructurii de tranzacționare.
8. Thasunda Brown Duckett (n. 1973) — în funcție
– Președintă și CEO a TIAA, unul dintre cei mai mari administratori de active destinate pensiilor.
– Lider central în industria financiară americană contemporană. În 2025 este inclusă în lista „Most Powerful Women in Finance”.
9. Ida Liu (n. 1978) — în funcție
– Global Head & CEO al Citi Global Wealth.
– Coordonează una dintre cele mai mari divizii de wealth management din lume.
Femeile de mai sus dovedesc că, după pionieratul lui Muriel Siebert, spațiul financiar global este azi condus și de femei — nu doar simbolic, ci cu putere reală, responsabilitate și influență. Femeile acestea ocupă roluri de top în burse globale, bănci internaționale, asset management, pensii, private banking — adică segmente-cheie ale economiei, acolo unde se decid fluxuri mari de capital și reglementări importante. Diversitatea de instituţii financiare arată că femeile nu sunt concentrate într-o singură zonă („doar investiţii”), ci au pătruns în întreg spectrul financiar. Și foarte bine au făcut!
Citiţi şi
Aveți cinci minute să vorbim despre banii Bisericii?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
