Am auzit o ştire zilele trecute, cum că “Braşovul ar fi cel mai misogin oraş din ţară”, ştire care m-a nedumerit. “Oau, mi-am zis, cum adică?!”. Asta fiindcă formularea nu se referea la braşoveni, ca soi masculin, ci la însuşi mândrul Braşov!
Înţelegând şi chiar fără să scot propoziţia din contextul ei (acela al mediului de afaceri neprielnic, zice-se, sexului slab) şi tot nu aş fi de acord. Cum adică, aşa un oraş aproape… feminin prin farmece, întortocheri şi parfumuri, cum ar putea fi el… misogin? A, că mai sunt destui munteni (adică locuitori la munte, nu din… Muntenia!) misogini, asta-i fără îndoială. Că ei se mai întâmplă să aibă şi pâinea şi cuţitul la mână şi din pricina asta voiesc să-şi vadă femeile (pe ale lor sau pe ale… altora) etern la coada cratiţei, a ibricului de cafea sau lipite definitiv de… ştecherul xeroxului, şi asta e aproape dovedit statistic. Dar nu, Braşovul şi braşovenii nu, nu-s misogini, zău!
Excepţiile sunt personagii de… import. Şi cred că până şi braşovencele ar putea să-mi dea dreptate, chiar la afaceri sau alte ocupaţiuni administrative publice sau private gândind (unde dânsele sunt chiar foarte bine reprezentate!)… Cum ar putea fi altfel când e ştiut că, plini de condescendenţă, Braşovul şi braşovenii îşi admiră prelung, fluierând (prin… ţuguitul buzelor, din degete sau alte fluierătoare) de dimineaţa şi până seara frumuseţile diafane, unduitoare, oacheşe, amazoanele, stăpânele locului?
Şi chiar de-ar fi să fi auzit că vreo braşoveancă, fiică a Afroditei, ar fi fost atinsă (cu sau fără voie) de obiceiuri sau beteşuguri nu tocmai… trendy, precum: purtarea de mustăţi şi de păr pe picioare, duhoarea de transpiraţie, plescăitul, molfăitul şi vorbirea cu gura plină, scobitul în nas, sforăitul, suptul măselelor, lenea, dezmăţul, furăciunea sau bârfa şi destule altele asemenea şi tot n-am avut ştire să fi fost osândită la stâlpul misoginiei!
Aşa că… am ţinut să dezmint informaţia cu pricina şi să semnez pentru… conformitate!
Servus, Blogolume!
Toate cele bune!
P.S. – Sincer, altă muzichie n-am găsit! (“Brașoveanca”)
Citiţi şi
Dragostea nu este o permanentă stare de entuziasm
Fără femei libere, lumea toată e în lanțuri
Dacă timpul nu vindecă, ci e chiar boala?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
