Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Nu te plac și e dreptul meu, părinte nerecunoscător!

11 February 2019

GREVA ȘI REFUZ SĂ INTRU LA CLASA!
De mâine refuz să intru la clasa și declar grevă! Nu intru la ore până când nu se da o lege, că noi, umilele și blamatele cadre didactice, să fim protejate de impulsuri, ieșiri, injosiri, acuze nefondate și alte forme de altercații cu părinții nemulțumiți, care ne demolează și demoralizează.
Trăim vremuri cumplite, suntem îngropați în hârtii, muncim cu clase numeroase și facem eforturi enorme, ratând lucruri esențiale pentru propria persoană. DE CE? Dascălul are doar îndatoriri și obligații! Trebuie să fie diplomat, chiar dacă îi scuipi în față aberații, trebuie să fie răbdător chiar dacă are de-a face cu copii agitați, cu deficit de atenție, extrem de alintați, și colorat spus, cu o personalitate puternică, sau cu părinți puși pe harță, veșnic cu dreptatea în buzunar, amenințând cu presa sau televiziunea. Zicem ceva? NU! La școală n-ai tabletă, tv-ul și telefonul atât de îndrăgite și utile programului de acasă. Datorită lor, acasă nu fac mizerie, nu deranjează, nu pun întrebări… nu stresează.
La școală îi înveți și formezi și deprinderi pe care un copil ar fi trebuit să le aibă din familie. Te dai cu fundul de pământ, cu capul în jos, îți neglijezi familia, decupezi, lipește, pictezi, ornezi, realizezi decoruri, triezi de gripă (deși nu ești specialist), închei nasturi, legi fulare, dai apă etc ( fără să fie în fișa postului). De ce? Că iubești copiii, că iubești ceea ce faci.

Dar cu respectul?

Să-l citez pe Moș Ion Roată, cu rușinea pe care o simți când din orice se zburlesc părinții ce facem? Cine ne mângâie și vindecă rănile sufletului, al orgoliului după ce primești nemeritat inepții? RESPECTUL e sublim, dar lipsește cu desăvârșire.Niciodată nu m-am simțit zilier pe moșie, ca acum. Părinți cu o lupa uriașă, care vânează orice mișcare, care urmăresc orice conotație a oricărui cuvânt, pe care nu-i mulțumește nici Dumnezeu. De ce să lucrez așa? Nu am un spor de suportat mofturile nemultumiților, nici vreunul pentru aroganță, bârfele și inepțiile unora. Ba mai mult, nu am voie să mă plâng, pentru că nicio lege nu mă apără. Nu am voie să fiu nemulțumită și să-mi exprim nemulțumirea pentru că întru în gura târgului și sunt un subiect de bârfă, care pune o pată urâtă pe obrazul școlii unde profesez și apoi sunt etichetată că fiind un dascăl îndoielnic pregătit.

Dascălul trebuie să fie mai ceva că Dumnezeu, trebuie să fie perfect, perfect. Să suporte totul cu stoicism și să muncescă până cade în brânci, bun de pus în icoană să se închine lumea la el. Să nu aibă mândrie, să nu aibă orgoliu, să nu aibă durere, să fie apt la orice oră din zi și din noapte, cu zâmbetul la purtător, un erudit umil… N-am zis eu? Un Dumnezeu mai mic. Iaca nu sunt! Sunt om și am mândrie și sentimente și orgoliu, ca orice muritor de rând. Mă doare și plâng, și mă zbat și mă macin, și greșesc uneori și mă străduiesc să mulțumesc pe toată lumea, încerc din răsputeri să îndrept orice greșeală sau să o evit.

prima-zi-de-scoala

De ce nu se înțelege că luăm același salariu și cu și fără maria-sa copilul suprem al dumneaei/lui? Dacă are o problemă și încerci s-o repari, imediat reclamație că ai ceva cu al dumisale copil. Dacă nu-i place o porecla de ren, într-o diplomă haioasă, te acuză de bullying emoțional. Dacă îi trimiți declarația de redirecționare a 2% din impozit în Asociația părinților te acuză de fraudă politică!
Părinții cu bun simt și respect pentru dascăl, pentru școală în genere, încep să fie rara avis.
De ce stă lângă ăla? De ce a recitat doar 2 versuri? De ce n-a fost zână/prinț? De ce i-ați dat acadea de măr, că voia de cireșe?
Unde Doamne, iartă-mă! a ajuns învățământul asta? Da! După 30 de ani la catedră, NU mai vreau să intru la ore! NU mai vreau să mă jertfesc pentru copilul tău! NU mai vreau să fiu lup, spiriduș, vrăjitoare, mama, asistență, NIMIC!
NU MERIȚI ! Nu meriți, că nu știi să prețuieșți valoare muncii, valoarea eforturilor, orele de nesomn! NU prețuieșți nimic! Totul ți se cuvine, copilul tău e miezul lucrurilor, iar tu, părinte nerecunoscător, te crezi Dumnezeul dascălului. Îi vorbești ca unui idiot, îl privești de sus, îl bârfești, îl compari, îl umileșți și-l reclami. Că dacă te duci la ISJ sau la MEN stau în poziție de drepți toți. Habar n-au că nu vii la ședințe, că nu vii la ore de consiliere, că nu accepți ședințe de consiliere pentru copilul tău, că-ți faci treaba de părinte cu 1/4 de normă. Nu sunt plătită să mă umilești tu, asta să-ți fie clar! Nu mă interesează scuzele ce vin apoi, ele nu-mi spală ,,rușinea și onoarea”, nu-mi liniștesc zbuciumul.

Pare nereal? Știi că și dascălul e om? Că se perfecșionează mereu, că studiază, că face tone de hârtie, că-și îngroapă mama/ tată , dar vine în roșu și cu zâmbetul pe buze la școală. Te interesează că e în concediu sau e timpul lui liber? NU! Îl suni când ai chef, cum ai chef, pentru că TU ești Dumnezeul lui, și ai drepturi peste drepturi. Dacă nu zâmbește, îl acuzi că al tău copil a venit nemulțumit.

Află, părinte nemulțumit, că orice copil are dreptul să fie trist, nemulțumit, obosit, plictisit! Trebuie să știe să piardă, să-și recunoască slăbiciunile, defectele, să primescă sfaturi, să le și accepte.
Știi de câte ori au mâncat copiii mei conserve, pentru că mama lor avea de făcut planificări, avea de lucrat la fișe, decupa, lipea pentru bucuria copilului tău?
Știi la câte serbări sau excursii dascălul cânta, dansa, era alături de copilul tău, iar în inima lui era o furtună, că avea mama la reanimare intubată?
Adevărat! Nu e problema ta! E a dascălului, a priorităților lui! Pentru el, prioritar a fost copilul tău, părinte nemulțumit, dar nici măcar asta n-a contat. N-a contat că toți copiii sunt tratați la fel, n-a contat că nu se întârzie, nu se lipsește, că se muncește susținut și responsabil.
Tu nici măcar nu stai să analizezi , să te gândeșți la eforturile făcute. Nu-ți convine ceva, arunci cu pietre, că ai tu sentimentul că ai fost privat de vreun drept, iar copilul tău de vreo fericire.
Dascălul nu e clovnul plătit de stat să-i aducă fericirea pe care tu acasă i-o suplinesti cu daruri și timp pe laptop, e omul care trudește, care-l face să descopere lumea pas cu pas, și nu-i simplu deloc. Tu îl pedepseșți și-i iei telefonul/tableta, eu n-am nicio măsură coercitivă. De cele mai multe ori îți fac și treaba ta.
Află că nu sunt obligată să aștept să fiu bătută, lovită la fund sau înjunghiată cum se practică în școlile româneșți. Măria-ta, părinte nemulțumit, ai și îndatoriri și sarcini. Când copilul ia note bune: e deștept copilul, când ia note proaste are dascălul ceva cu el. Să-ți fie rușine! Mare rușine! Îi luăm fără dinți, fără să știe să scrie să citească, să scrie, fără multe abilitități și deprinderi și-i modelăm oameni cu adevărat, iar tu stai și cârcotești și bârfești și reclami! RUȘINE!!!!!
Pentru tine, părinte nerecunoscător, stau în grevă, îmi pun școala în bârfă și pe mine de asemeni, dar nu mai intru la ore până nu se iau măsuri, până nu avem legi care să ne protejeze.

AI CEVA ÎMPOTRIVA DASCĂLULUI? SOLICITĂ O ÎNTREVEDERE CU MANAGERUL, CONSILIERUL ȘI DASCĂLUL. Nu te duci tu și te dai creț și spui inepții. Nu te duci tu și discuți munca, tactul și priceperea profesorului la cumetrie, la piață, la moară. NU EȘTI EVALUATOR DE COMPETENȚE PROFESIONALE, părinte nerecunoscător! Că să fie în fața copilului tău , dascălul a trecut prin furcile caudine. A dat n examene, a făcut practică pedagogică, a învățat și continuă s-o facă, pregătindu-și demersurile didactice zi de zi, că doar nu-i cresc fișe în geantă și scenariile didactice se scriu singure?!
Tu ești cel care l-a întâmpinat pe Iisus cu finic și apoi a ales un tâlhar să fie eliberat! Tu ești cel care face mutații pentru tine, pentru binele copilului tău, nu pentru dascăl și apoi tratează dascălul ca și cum i s-ar fi făcut lui o mare onoare. Tu ești cel care la debutul școlarității vii umil, cu teamă că dacă nu face față copilul, apoi după ce dascălul își dă sufletul și-l ajută să dețină achizițiile fundamentale, te crezi suveran și-l tratezi ca pe un zilier. Tu ești cel ce-l perie pe dascăl și-i oferă o floare, ca apoi să-l discuți peste tot că s-au strâns bani de 8 martie, de Crăciun pentru Doamna/Domnul. Nu vreau darurile tale! Nu vreau nicio atenție, nu le-am vrut niciodată, le-am primit că am zis că e un gest de recunoștință, dar tu nu știi ce e aia recunoștință. Tu știi să te duci la director și să spui că am ceva cu copilul tău, să te duci la manager să mă acuzi de fraudă politică cu declarațiile de redirecționarea 2%, să mergi în excursii și să te mofturești că nu te duc la restaurant să mănânci, sau să anunți alți părinți că al său copil care plângea i-a zis doamna că-s mofturi, umilindu-l, fără să subliniezi cât de multă muncă, cât consum a fost să pregătească un astfel de demers, să mergi la filmare la tv și să zici că doamna a strigat la copii să se așeze câte 2, iar cumătra să discute asta în alte cancelarii din alte școli din oraș, să nu te implici și să nu faci nimic pentru clasă, să treci pe lângă dascăl fără să saluți, să cârcotesti pentru un casetofon la clasă necesar orei de dans, să te duci unde te duci și să comentezi că trimiți copilul la școală nu la muzeu, că n-ai nevoie de termopane să îmbogățești pe alții.

Asta ești TU, părinte nemulțumit! Știi ceva? Când ai ales să fiu dascălul copilului tău m-ai trecut prin 100 de site, știai și câți dinți am în gură, ce mărime am la încălțări. Eu nu te știam și n-am avut nicio șansă să te triez. Să zic : NU MERIȚI SĂ AI COPILUL într-un colectiv de părinți extraordinari, dar nu de domnia lor e vorba aici.

Pentru oamenii deosebiți, părinți de excepție, am tot respectul și toată prețuirea și ei o știu! 
Cuvintele mă dor să le scriu pentru că pornesc dintr-un suflet pelin, încărcat de nedreptățile pe care mi le-ai oferit.
Vă rog pe voi, prieteni dragi, să aruncați cu pietre, multe pietre, dar să arunce cel care crede că fabulez, că nu s-a lovit niciodată de EL, părintele cu lupă, cu gură mare, cu aere multe, cu vorbe tăioase, fără respect și prețuire pentru eforturile făcute de umilii dascăli.
Nu-mi mai pasă! Nu mai sunt nici diplomată! Nu mai spăl nici rufele în familie, că n-am, că n-am avut timp de familie, timpul meu l-am dedicat copiilor de la școală. Nici să fiu salutată nu mai vreau!

NU MAI VREAU DECÂT O LEGE CARE SĂ MĂ APERE DE TINE, părinte nemulțumit, de frustrările, bârfă și limitele tale!
Mâine va fi prima zi când o să mi se taie orele, pentru că eu nu vreau să fiu dascălul copilului tău! Vreau să am și eu drepturi! Vreau să-mi fie muncă respectată și prețuită!
Nu mă înțelege greșit: nu vreau lauri, nu vreau osanale, nu vreau aprecierea nimănui. Orice dascăl merită respectul pentru dăruirea sa, iar pe tine, părinte nemulțumit, nu mi te vreau alături, oricine și oricare ai fi tu! Nu mă impresionează nici mașinile tale, nici casa, nici jobul tău, nici afacerea ta, pentru că îți lipsește calitatea prețuită de mine, de a fi om. Eu formez oameni și vreau să cred că sunt un Om, un om simplu căruia nu-i place de tine și ăsta e dreptul pe care-l am, fără nicio lege sau vreun ordin de ministru!

NU TE PLAC- și e dreptul meu, aștept însă legea care să mă apere de tine, pentru că mă abuzezi psihic și emoțional!

Guest post by Florentina Golea

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.

 



Citiţi şi

În viața mea de aproape 28 de ani…

Și, dacă nu puteți, mai sunt atâtea meserii

Mame vs. ne-mame și invers, câtă răutate între femei!

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
4,289 views

Your tuppence

  1. o mama / 17 April 2019 12:22

    FA/BA”Prostu’satului”…ce nume potrivit…”Nerusinat-o”,asa se scrie? 🙂
    Se vede ce cadre didactice te-au trecut clasa si cum…cu cadouri cumva,
    nerusinato,nerusinatule?

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  2. o ALTA mama / 17 April 2019 12:20

    “Prostu’satului”…ce nume potrivit…”Nerusinat-o”,asa se scrie? 🙂
    Se vede ce cadre didactice te-au trecut clasa si cum…cu cadouri cumva,
    nerusinato,nerusinatule?

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  3. prostu' satului / 26 March 2019 15:58

    Replica pentru “O mama”: Fa! Nerusinat-o! Sa-ti fie rusine, proata naibii de needucata! Daca esti proasta, nu mai posta pe net! Daca esti platita, spune clar cine te-a platit sa postezi! Daca nu iti place articolul baga-ti nasul in propriul fund si vorbeste doar de acolo! Daca te interesa cu adevarat educatia in tara asta ai fi urmarit toata evolutia “legilor” si “normelor” si ai fi cu adevarat revoltata impotriva politicienilor, nu impotriva cadrelor didactice! Dupa tonul si comentariile tale pot sa iti zic un singur lucru: esti o proasta de zile mari, una de acelea care dau in gropi, desi gropile sunt doar pe margini, nu in centrul drumului! Tine minte! TOT CE TIE TI SE INTAMPLA RAU, ESTE NUMAI DIN VINA TA! Este valabil si pentru copilul/copiii tau/tai, in sistemul de invatamant! Daca doresti cu adevarat ceva bun pentru opilul tau, citesti articolul de mai sus de 20-30 de ori cu foarte mare atentie si actionezi in consecinta, doar spre binele “puiului tau”! Daca TU privesti profesorii ca si cum acestia ar fi sclavii tai personali, gresesti profund (stai tu in invatamant, 5 ani gimnazial, 5 ani liceal si 5 ani universitar; la cel mai mic salariu pe nivel si cele mai multe sarcini zilnice, timp de minim 15 ani, cu calificativ FB[foarte bine] 5 ani consecutiv pentru fiecare nivel, si, abia apoi sa te vad daca mai spui pe net ca profesorii “stau degeaba 6 ore pe zi”. Chiar as vrea sa te vad pe tine in invatamant, cu inspectii si parainspectii pe capul tau, cum stai tu sa muncesti doar 4 ore pe zi (daca nu este adevarat ce ai spus, sa platesti diferenta pentru fiecare cadru didactic, de la educatoare pana la profesor universitar, din tara asta, zilnic{daca te tin curelele si ai atatia bani, de-ti permiti sa jignesti toti invatyatorii/profesorii din tara asta, uitand de faptul ca profesorul/invatatorul este al 3-lea parinte pentru cei mici}

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  4. O mama / 16 February 2019 14:31

    “Bietele” cadre didactice care muncesc 6 luni și 6 sunt în vacanță , care primesc mici atenții (covoare, excursii in Grecia , bijuterii din aur, mobila, bani , etc.). Așa este…Au dreptul sa își bată joc de niste copii, să le distrugă psihicul inca de la grădiniță, să țipe la ei, să îi bată…

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  5. O mama / 16 February 2019 13:10

    Un cadru didactic frustrat, care nu imi inspira repect,ci mila…mila pt cei care ar fi trebuit sa ii tina locul la catedra(cat dansa isi lua o pauza de gandire prin vreun sanatoriu, in asteptarea pensionarii anticipate) si nu au loc de ea… titulara…
    Se vede ca nu mai face fața si cei mici o obosesc peste puteri. O fi grea munca de 4h/zi (excluse sarbatorile si alte privilegii) , medicii, cu 31h incontinuu, ce ar mai putea spune, poate doar ca muncesc in 2 garzi mai mult decat altii intr-o luna.Nu ii e mai usor nici militarului plecat in Afganistan, nici preotului care spovedeste si tine slujbe de sarbatori la parohia de la tara, nici femeii de serviciu care asista la nunti si curata dupa ele, uneori si 48h fara odihna, nici mamei casnice care are un copil, un sot, un parinte, o bucatarie dintr-un apartament in rate de ingrijit.
    Legat de cadouri si alte oferte, as dori sa o intreb de ce le accepta? Asa stie dumneaei, ca recunostinta se cumpara? Cand te manjesti, nu mai iesi din astea, doamna draga, pricepi?! Ti s-a dus vestea ca iei…iei spaga…iei mita. Nu esti corecta oricat ai vrea sa pari.
    Ai probleme in familie, despartirea de mama bolnava?! Te credem, dar tu ne crezi si pe noi, stii cati copii au parintii divortati la tine la clasa, cator copii le e dor si poate nu au stare, nu isi gasesc locul intre atatea probleme bu au putere sa le rezolve, nu au sanse, dar devin enervanti pt tine?
    Copiii ti-au mancat conserve cand pregateai fise pt nesimtitii aia de la clasa? As vrea sa ai habar ca unele mame nu au nici macar atat, ca au luat de la gura copiilor lor banii aia de conserve ca sa ti-i puna tie in plic cate 20 lei de copil, cate 50,cate X… si tot nu ai fost multumita.Te gadila numai parintii care vin extra, cu daruri peste noi, prostii clasei, care am pus la comun si nu contam…parintii aceia care de Black Friday 2018 au dat navala pe net dupa seturi si pandantive pentru la anul, de 8 Martie 2019. Sa iti fie rusine ca primesti!!! La o floare nici macar nu te uiti…unde e frumosul din sufletul tau, ce transmiti copiilor? Te simt, nu sunt prosti. Stiu si cand ai nervi de acasa si cand urmeaza sa ti-i versi pe ei si cand navighezi pe net cat timp le dai tone de lucru…
    Uite asa te-au mituit unii si despre alti parinti, cu meserii bune, vorbesti chiar tu pe la colturi ca n-au fost in stare sa iti vina cu o punga de cafea si sunt doctori sau ingineri.
    Oameni ca tine isi varsa frustrarea si otravesc sufletele unor copii nevinovati, le termina increderea in ei de mici. Acum se cladeste stima de sine, cand dascalul imi da copilul in camasa afara( iarna) pt ca a susotit in clasa cu un coleg de 6 ani, as intreba doar atat:Cum te-ai simti sa fie copilul tau in locul lui? Ce ai face? Daca ti l-ar da afara de 3 ori pe zi timp de un an, ia calculeaza, desteapto, de cate ori pe an a facut lectiile pe hol? Cum te-ai simti ca un copil care e in colectivitate de la varsta de 18 luni si nu a pus in nicio cresa/gradinita vreo problema, sa ajunga bufonul/clovnul clasei si in fiecare zi in drum spre scoala sa fie tacut, iar atunci cand il lasi acolo unde ar trebui sa prinda aripi, el iti zice “Ma simt ca o bataie de joc, iar o sa ma dea pe nedrept afara, nu sunt bun de nimic, sunt circul clasei”
    Ai pleca impacata la munca? Nu scriu povesti mai sus…
    Am fost la ora de consiliere si copilul meu nu era altfel decat alti copii din clasa, cam toti susoteau fiindca nu stii sa te impui la clasa. Am mers la psihologul scolii cum mi-ai sugerat si a asistat la orele tale. Stii ce mi-a zis? Sa imi mut copilul fiindca ii distrugi toata stima de sine. Am mers din proprie initiativa la neuropsihiatrie infantila pt ca am zis ca poate sunt eu subiectiva. Medicul si psihologul de acolo l-au testat si ei.In afara de un coeficient de inteligenta mai mare sigur decat al tau, altceva nu i-au gasit.
    Am incercat sa vorbesc cu tine din nou, nu ai avut urechi, te-am rugat sa nu imi mai dai copilul afara de la ore.Asta era la clasa zero. Dupa ce anul trecut ti-a luat 2 premii I la concursuri de recitat si un premiu II, a memorat cate 2 coli cu roluri pt piesele de teatru, ti-a fost prezentator la serbare si nu s-a incurcat la vreo replica, ti-a tinut locul la 6 ani, pricepi?! Anul acesta, la clasa I, la 7 ani, dupa ce te-ai vazut cu punctele alea care conteaza si la cadrele didactice, l-ai exclus de peste tot, ca “e obraznic”. Stii cat a plans, cat l-ai descurajat, stii cat muncise si cat i-ar fi placut si lui sa participe alaturi de clasa?! Am intrebat la sedinta:”in ce sens e obraznic,” a raspuns vreodata urat,a agresat vreun coleg, a furat ceva, ce a facut de toata clasa I nu m-ati anuntat ca ar fi o problema? ”
    Ati spus” Doamne fereste , nu se intampla asa ceva la noi la clasa, dar o data le-am zis ca vor primi tort daca termina fisa si stiti ce a facut? a scris repede, a pus fisa pe masa, s-a ridicat in picioare si a inceput sa cante Multi ani traiasca! Astia au ras si mi i-a dat peste cap… Si a mai fost o data, a vazut o pisica la geam si s-a ridicat sa se uite pe fereastra, dati-va seama ca le-a distras atentia si astora si eu mi-am uitat cuvintele” Ca parinte, nu mi s-a comunicat nimic din intamplarile astea.
    Ceilalti parinti mi-au tinut partea, ceilalti copii, la doar 7 ani, au avut tupeul sa ii spuna “doamnei” ca al meu copil nu ii deranjeaza deloc,ca e bun si ii face sa rada. Te-ai infuriat din nou si ai continuat sa imi dai copilul afara de la ore,iar el a inceput sa capete goluri. Daca la clasa 0 nu le sesizam, la clasa I mi-am dat seama ca ii scapa niste lucruri, nu mai era copilul care la 4 ani abia astepta sa mearga la scoala, acum scarbea scoala si performantele sale au inceput sa scada. S-a inchis in el, a inceput la 7 ani si jumatate sa urineze des cat era la scoala. 2 ture de antibiotic, uroculturi, tu te plangeai ca se alinta si iti cere des voie la baie, motiv pt care nu l-ai mai lasat, iar eu l-am luat murdar de pipi pe blugi pt ca el chiar nu a mai putut sa se tina. Analize peste analize,niciun microb, nicio malformatie, situatia se inrautatea. A inceput sa urineze des si acasa, 4 chiloti schimba dupa ora 16 si pana la 21.S-a dus de 40 ori la baie intr-o ora si jumatate, ba facea un strop, ba nu facea nimic, dar zicea ca ii vine si nu poate sa faca. Ma faceam ca ignor, dar plangea sufletul in mine cat ma faceam ca spal vasele.Toti doctorii au spus ca e psihologica treaba. Ma intrebam cum un copil atat de vesel si de bun, care a renuntat la pampers la 2 ani si n-a facut o data pe el, sa ajunga in halul asta…aproape iar la pampers?! Se inchisese mult in el, in parc cauta compania celor mici 1,2, 3 ani… a spus ca i-ar fi placut sa fie din nou bebe si ca ii parea rau ca si-a dorit atat de mult sa mearga la scoala, ca acolo e tot timpul dat afara si nu vorbea el, vorbea X, vorbea Y, iar doamna il dadea pe nedrept. Asta il facea sa sufere, nedreptatea. Ma intreba “la ce sa fiu cuminte daca tot ma da afara?” Stii, nu numai pe mine, ii da si pe….si pe…. si pe…. dar pe ei nu ii da zilnic. Stii, lui Nicholas doamna i-a pus scotch la gura. Legat de Miruna, le spune colegilor sa nu vorbeasca niciunul cu ea”.
    Ajunsesem sa nu imi mai cred copilul, il contraziceam, ii dadeam alte directii “o fi zis asa, dar sigur nu i-a pus scotch, o fi fost doar o vorba gen iti pun lacat la gura, asta nu inseamna ca ii pune” etc.Cautam justificari doamnei, propriului copil nu. Cu o luna inainte de a termina clasa I, e dat iar afara de mai multe ori.Iarna aceea, cand il daduse ca pe un caine in frig, in camasa, i-am citit legea aia referitoare la faptul ca e interzis ca elevii sa fie dati afara, ridicati in picioare… ca sunt tratamente degradante si se pedepsesc cu amenda…i-am zis sa mearga asa, in camasa, la doamna director si sa spuna clar cele intamplate… Nu a facut-o desi pret de cateva luni tot pe afara a cam stat. A bagat insa legea la cap si nemaisuportand umilintele(ca n-am apucat sa le insir pe toate aici), cand doamna i-a zis sa iasa afara ca auzise ea o susoteala, iar el era vinovatul de serviciu, i-a spus calm”Eu ies afara, dar dumneavoastra cunoasteti faptul ca primiti amenda pentru asta? ”
    Eram la munca si ma pomenesc cu telefon de la doamna pe la 9 dimineata, mi-am zis ca asta nu are cum sa fie de bine si am pornit inregistrarea la telefon. Dansa mi-a zis cele de mai sus+” sa stiti ca nu am ajuns ca unul de nici 8 ani sa imi zica mie asa, dupa 17 ani de catedra… si n-am mai putut sa ma abtin si i_am spus SA MORI TU?! stiti, e o expresie, pe care nu ar fi trebuit sa o folosesc in mediul scolar, dar n-am ajuns eu ca unul de nici 8 ani.. “. Uite asa a continuat pret de 12 minute monologul, timp in care de cel putin 6 ori a repetat” Explicati-i ca si el poate fi pedepsit cu exmatricularea, nu numai cadrul didactic…. “/” iar acum s-a pitit la baie si urla de acolo ca ma omoara doamna si nu vrea sa iasa”.
    M-a ingrozit discutia, nu am avut replica, caci mi-am dat seama ca nu am ce discuta cu un astfel de om care nici macar nu isi asuma ceva, nu constientizeaza. Am sunat la psihologul scolii, pe care nu il cunosteam personal, ci sunasem si atunci cand ma indemnase doamna la o evaluare, si am rugat sa se duca dupa baiat. Imediat s-a dus si m-a sunat. Copilul a mers la psiholog f speriat, agitat efectiv, nu a putut povesti ce s-a intamplat, a relatat alt coleg in locul sau, al meu ar fi zis doar atat dupa ce a povestit celalalt “daca se mai intampla, ma duc la doamna director!”. La ora 16, dupa munca, m-am dus sa imi iau copilul, ii era frica si de mine, nu a povestit nimic, i-am marturisit ca stiu ce s-a intamplat, l-am asigurat ca nu i se va intampla nimic rau… Atunci, a zis”stii, mama, te-a facut chiar si pe tine nesimtita, iti dai seama? “si a inceput sa planga. Il durea ca ma jignise, dupa ce ii spusese
    SA MORI TU, i-a mai zis si” iesi afara ca esti nesimtit si tu si maica-ta”. Toti colegii mi-au confirmat ca asa a zis invatatoarea.De ce sunt nesimtita, ca nu am reclamat-o pana acum, ca nu m-am dus peste ea la ore, ca la sedinta nu m-am mahalagit cu ea?! Baiatul meu nu mi-a povestit de replica de caruța
    SA MORI TU, nu auzise asa ceva la noi in casa, asa ca l-am intrebat, ca doar imi recunoscuse chiar doamna in acel apel inregistrat. Copil a zis ca s-a speriat foarte tare pt ca a crezut ca doamna vrea sa il omoare cu adevarat si de aceea s-a refugiat in baie.S-a temut pt viata lui. Nopti la rand gemea si suspina. S-a dus somnul sau de prunc nevinovat. Noaptea insa nu a udat patul vreodata….ziua urina f des….
    Pe scurt, am alergat toata vara cu transferuri, l-am mutat la alta scoala, nu o cunosc pe aceasta noua doamna, aici a avut loc,al 36-lea, si, sincer, nu mai am incredere nici in ea, nici in sistem. Totusi, vad ca se impune, o respecta copiii. Nu l-a pedepsit deloc in acest prim semestru, e de mijloc la invatatura acum(semn ca i-au daunat perioadele petrecute afara de la ore), nu ridica mana decat sa ceara voie la baie, doar in pauze vorbeste,oarecum e integrat intre copii,dar nu mai e un lider, e un oarecare. Am muncit mult sa acoperim toate golurile alea in vacanta de vara, dar inca nu am reusit.
    Cum a intrat in vacanta de vara, cum s-a remis problema cu urinatul des.E normal acum. Face sport, iar cat era sala in renovare, au facut la alta sala, apropiata de fosta scoala. Am trecut pe acolo, in trafic fiind. SI-a acoperit ochii cu manuta si a zis cu noduri in gat “de ce ma duci iar aici? “I-am explicat ca suntem doar in trecere, sala fiind mai incolo.
    Scriu aceasta poveste reala in numele fiului meu(de care mi-e dor… Mi-e dor de el asa cum era inainte:increzator, curios, destept, dezinvolt, creativ… si acum nu mai e), in numele lui Nicholas(caruia chiar i s-a pus banda adeziva la gura si nici macar parintii lui nu stiu despre asta), in numele Mirunei, care a devenit si ea tacuta, fiind exclusa(doamna indemna copiii sa nu mai vorbeasca cu ea),in numele lui Luca(el a devenit vinovatul de serviciu dupa ce al keu a fost transferat), in numele generatiilor care au crescut cu foarfeca facandu-li-se frizura corespunzatoare,in numele lui Sorin, cu urechile rosii de sange de la unghiile doamnei, in numele colegilor “afoni” cu mainile pline de vargi de la rigle, cu stima de sine distrusa pt totdeauna, in numele celor care se vad buni de nimic pt ca o invatatoare le-a transmis repetat ca asta le e nivelul, in numele copiilor nazdravani, care in loc sa fie integrati si corectati, li se intaresc doar comportamentele negative, in memoria neuronilor mei pierduti pt ca 2 ani am cautat solutii si am fost la limita depresiei,in numele acelor multe kg castigate din cauza stresului provocat de doamna.
    Doamne, ajuta-le cu niste cursuri serioase de psihopedagogie, cu examene anuale psihologice reale (ca se joaca cu psihicul in formare al unor fiinte nevinovate) si exclude, Doamne, cadrele didactice activate pe linie politica. AMIN! (va stau la dispozitie cu inregistrarea, ca sa va convingeti de adevarul dureros scris mai sus, de limbajul ala de dascal, auzi “Sa mori tu”.. .Nu am facut scandal la televiziuni, retele sociale, inspectorat, directiune,am fiert in suc propriu pana azi.. si stiti de ce? ca o mana spala pe alta, ca vreau ca baiatul meu sa isi ia Capacitatea si Bac-ul… ca pedeapsa de cateva procente retinute timp de 3 luni din salariu, ar fi fost prea mica fata de situatia prin care am trecut noi. Daca eram intr-o tara civilizata, invatatoarea asta infunda puscaria pt scotch la gura si toate tratamentele degradante despre care v-am zis ca nu am detaliat aici.Totusi,dansa continua sa predea in continuare la o scoala de elita din oras, iar noi suntem cei care am plecat. Dansa ar fi trebuit sa schimbe colectivul si nu noi, care
    deja fuseseram incercati de atatea, dansa trebuia sa nu lucreze cu copiii.

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply
  6. Andra / 12 February 2019 10:43

    Minunat articol, nu ma mai mira nimic dezgustator si nedrept in tara asta!

    Thumb up 0 Thumb down 0
    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro