Nu ți-am cerut să-mi dai altceva decât timp…

19 December 2017

Nu am crezut niciodată în Moș Crăciun sau cel puțin nu în iernile pe care mi le amintesc. Știam întotdeauna de unde vin cadourile și asta nu m-a deranjat. În schimb, am crezut mereu în dorința de ziua mea. În fiecare an mi-am pus o dorință care, într-un fel sau altul, s-a îndeplinit. Ce-i drept, niciodată nu mi-am dorit lucruri foarte complicate, poate și de teama de a nu strica această iluzie că o zi pe an, pentru mine, e magică.

Anul acesta aș putea să depășesc puțin limita și să îmi doresc ca tu să te întorci, dar am auzit că nu trebuie să spui nimănui dorința ta ca aceasta să se îndeplinească, iar ție ți-am spus de zeci de ori că încă te aștept. Aș putea să îmi doresc să trec peste, să te uit, dar de ce să vreau asta? De ce să vreau să uit cel mai frumos apus din lume, cei mai calzi ochi și cea mai liniștitoare îmbrățișare? De ce să te uit pe tine, cel mai drag, cel mai acasă? Aș putea să îmi doresc încă o zi în care să nu pleci de lângă mine, dar știm amândoi prea bine că astfel doar mi-aș dori și mai multe. Poate ar trebui să îmi doresc să înțeleg că toate lucrurile, inclusiv cele rele, se întâmplă cu un motiv, chiar și despărțirile. Știu că majoritatea oamenilor sunt episodici, dar ce faci când pleacă cu o mare parte din tine și te lasă gol, confuz, cu sentimentul că nimic nu va mai fi la fel? Pe mine, cel puțin, nu m-a învățat nimeni cum poate să renască un om după ce i-a murit visul, zi de zi, câte un pic. E ca atunci când ieși din mare, seara, bate vântul, nisipul e rece și e frig. Încotro te îndrepți?

femeie singuratate imbratisare

Mi-aș putea dori mai mult timp, dar asta a fost ceea ce mi-am dorit de la tine și nu am primit. Nu ți-am cerut să-mi dai altceva decât timp…timp să învăț, să scap de prejudecăți, să nu mă mai tem, să mă cunoști, să te cunosc… timp să fim. Dacă stau bine să mă gândesc, cred că timpul m-a sabotat. Lucrurile trebuie făcute la timp, căci dacă le faci când poți, când îți amintești, când simți că nu le mai poți amâna, s-ar putea să nu mai ai pentru ce să le faci, sau pentru cine. Ar fi trebuit să te țin de mână din prima secundă în care ne-am întâlnit și să îți fi spus că fie pleci atunci, fie nu o să mai vreau să îți dau drumul vreodată. Ar fi trebuit să le spun tuturor fără teamă, încă din primele momente, ce însemni tu pentru mine. Ar fi trebuit să folosesc toate ideile acestea să te păstrez, nu să te rog să vii înapoi. Știu că am greșit, că nu am făcut nimic, am irosit timpul, șansele pe care mi le-ai dat… știu că e ușor de înșirat cuvinte, promisiuni, inimioare, că doar faptele contează. Știu! Cât de fraieră pot fi uneori!

Mi-ar plăcea să știu dacă te gândești vreodată la mine, dar îmi e atât de teamă de răspuns, încât nu vreau să-mi irosesc dorința pe ceva care, cel mai probabil, îmi va aduce doar tristețe. Sunt curioasă dacă seara, când te întinzi în pat, îți lipsesc, dacă ți se întâmplă ceva și vrei să îmi povestești, dacă te mai uiți la pozele cu noi sau dacă, pur și simplu, iei telefonul în mână și vrei să îmi scrii.  Mie mi se întâmplă des, dar mă opresc, gândindu-mă că ai să mă respingi cum o faci de fiecare dată.  

Aș putea să îmi doresc să găsesc cadoul potrivit pentru tine de Crăciun, dar mult mai simplu ar fi să îți fac cadou dorința mea. Pentru prima dată, când voi sufla în lumânări, nu mă voi gândi la nimic, nici măcar la tine, ca nu cumva dorința de a ne împăca să-mi fugă repede din inimă spre minte. Anul acesta, dorește-ți tu ce vrei, dar nu-ți dori să nu te mai caut, pentru că nici măcar dacă aș renunța la dorințe pentru următorii cinci ani, nu cred că ar fi suficient. Încearcă ceva mai simplu și, dacă funcționează, să te gândești măcar o secundă la mine în schimbul secundei în care eu am luat o pauză și nu m-am gândit la tine.

Eu ți-aș sugera răbdarea, dar tu? Tu ce alegi să îți dorești de ziua mea?

Guest post by Sofia Maria

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Ia-mă înapoi!

I-am spus să mă aștepte și acum mi-e frică că am făcut o mare greșeală

Forţa care a împins lumea înainte nu e iubirea fericită, ci aceea neîmplinită

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
824 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro