Pentru cele care judecă amantele

18 April 2021

Asta e pentru cele care judecă amantele, pentru cele care cred că ele niciodată nu vor fi în postura aceasta, doar că… “niciodată să nu spui niciodată” și “niciodată să nu judeci cartea după copertă”.

Era început de toamnă, eu – proaspăt ieșită dintr-o relație care m-a terminat fizic și psihic, cu gândurile și sufletul făcute praf. El, un bărbat asumat, la 35 de ani, cu o afacere prosperă și, ce să vezi, era și singur. Ne-am cunoscut întâmplător, dar îmi amintesc și acum cum m-a scos din fundul iadului meu și m-a ridicat mai sus ca niciodată, m-a făcut să simt și să trăiesc iubirea, acea iubire pură, adolescentină (cu toate că aveam vreo 28 de ani și eu), plină de năbădăi și pasiune.

Au urmat câteva luni în care simțeam că am prins aripi, că trăiesc, și nu aș fi crezut niciodată că cineva sau ceva îmi va putea strica fericirea. Doar că nimic nu ține o veșnicie și, într-o noapte, când el dormea în pat lângă mine, mi-a sunat telefonul. Bineînțeles că nu am răspuns inițial, însă după câteva insistențe, am răspuns. Aud un glas de femeie, tremurând, și care mă întreabă: “Așa-i că e la tine?”, întreb că la cine se referă și îmi răspunde: “E tatăl copiilor mei, am doi băieți cu el, iar tu tocmai ești pe punctul de a distruge o familie și de a lăsa niște copii fără tată”.

Am simțit că rămân fără aer, nu știam ce să spun, speram să fie totul o greșeală. Însă nu a fost nicio greșeală. S-a dovedit că bărbatul lângă care dormeam, mâncam, mă spălam, trăiam, iubeam, avea o familie.

Parcă trăiesc și acum acea trădare, acea dezamăgire, știu doar că am rămas fără cuvinte și în momentul acela s-a trezit pentru că am început să plâng. Când s-a uitat cu cine vorbesc, a recunoscut numărul, mi-a luat repede telefonul din mână și l-a închis. În acel moment nu mai știam ce simt, nu știam dacă e doar un coșmar sau e pura realitate. Parcă voiam sa vină cineva și să îmi spună că totul a fost un vis urât.

A început să plângă, aceleași texte ca orice bărbat prins în “flagrant”, că nu se mai înțelege cu soția, că stă cu ea pentru copii, că el pe mine mă iubește, că nu mi-a spus adevărul ca să nu mă piardă etc, etc. Din durerea pe care o simțeam, i-am dat o palmă și i-am cerut să iasă din cameră. L-am scos în noaptea aceea afară din apartament, am plâns și am urlat, și mă întrebam ce am făcut ca să merit asta?! Vorbeam despre nuntă, despre inel de logodnă, l-am prezentat părinților și într-un final s-a dovedit a fi ca marea majoritate din ziua de astăzi.

Știu că o să vă puneți un semn de întrebare, “Cum de nu ți-ai dat seama?”. Pot să vă spun că lipsea într-adevăr unele nopți și zile, dar mereu spunea că e plecat în interes de serviciu, și l-am crezut deoarece asta presupunea job-ul lui, deplasări. Pagină de Facebook nu avea, deoarece considera această aplicație o pierdere de timp, iar cu familia lui nu am luat niciodată legătura pentru că îmi spunea că are un tată foarte bolnav și că nu îi place să vorbească despre asta. Adevărul e că nu am insistat nici eu să îi cunosc familia pentru că vedeam că nu ii făcea plăcere la momentul respectiv.

După acea seară, m-a mai căutat o perioadă, însă nu i-am mai răspuns niciodată. A trecut ceva timp de atunci, mi-am revenit, m-am vindecat, sunt singură și acum și nu-mi doresc pe nimeni momentan, doar că am învățat să nu condamn pe nimeni, să nu cred că dacă sunt o femeie independentă, cu un job de invidiat, nu pot fi și înșelată, mințită sau prostită. În viață, cred că trebuie să trecem prin multe, ca să ne dăm seama într-un final cui trebuie să îi oferim timpul nostru sau cui să îi arătăm doar ușa, să plece.

P.S. L-am văzut în urmă cu câteva zile în oraș, era cu copiii la plimbare, fără soție, am trecut unul pe lângă celălalt, ca doi necunoscuți, ca și când Dumnezeu a așezat din nou lucrurile la locul lor, ca și când nu ne-am fi cunoscut vreodată, așa cum ar fi trebuit să fie de la bun început. 🙂

Nu uita, mâine poți fi și tu în această situație. Nu mai judecați doar femeile, uneori habar nu aveți ce hiene de bărbați aveți lângă voi. În rest, toate cele bune.

Vă îmbrățișez cu drag, o oarecare amantă.😉

Curaj, și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, în format word, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Felul în care ne purtăm ucide frumusețea

Afganistan – o lecție de care aveam nevoie pentru a prețui ceea ce am și ceea ce sunt pentru că am ceea ce am

Recviem

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Ali / 26 April 2021 18:55

    Amanta esti daca stii cum stau lucrurile sau, poate, daca ai fi continuat dupa ce ai aflat. Pana atunci, ai fost doar o femeie pacalita de un ticalos. Nu poti sa dai sfaturi, ca nu te incadrezi. Din punctul tau de vedere, pana la acel telefon erai intr-o relatie perfect normala, deci nu ai experienta de amanta.

    8
    0
    Reply
    • Ioana / 12 May 2021 10:57

      Toata lumea poate sa dea sfaturi, deoarece sfaturile vin nu numai din experienta personala. In plus, putem accepta sau nu un sfat, dar mi se pare deplasat sa-i spunem cuiva ca “nu poate” sa dea sfaturi.

      0
      0
      Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro