România a obținut locul I în Europa și locul al II-lea în clasamentul general, după China, la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete 2026, desfășurată la Bordeaux, între 9 și 15 aprilie. Lotul românesc a încheiat competiția cu patru medalii din patru participante: trei de aur și una de bronz. În pagina oficială a echipei, România apare cu 94 de puncte. În datele comunicate public în România după concurs, ediția din acest an este prezentată ca reunind 247 de concurente din 66 de țări.
Rezultatul a fost obținut de Mălina-Carla Pavel, Aida Mitroi, Carina Maria Viespescu și Ioana Stroe. Mălina-Carla Pavel, Aida Mitroi și Carina Maria Viespescu au câștigat medalii de aur, iar Ioana Stroe a obținut medalia de bronz. Lotul a fost coordonat de Andrei Eckstein și Anca Băltărigă.
Trei dintre cele patru medalii ale României au fost câștigate de eleve de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București: Aida Mitroi, Carina Maria Viespescu și Ioana Stroe. A patra medalie de aur a venit prin Mălina-Carla Pavel, de la Colegiul Național „Alexandru Odobescu” din Pitești.
Fete foarte bune la matematică există din plin, dar sunt mai puțin vizibile și mai rar ajung în competițiile de elită
European Girls’ Mathematical Olympiad (ECMO) a fost lansată în 2012 cu scopul de a încuraja participarea fetelor la concursurile naționale și internaționale de matematică, să le ofere mai multe oportunități de dezvoltare și să contribuie, în timp, la creșterea numărului lor inclusiv în echipele pentru Olimpiada Internațională de Matematică (IMO). EGMO își propune să inspire fetele să intre în aceste concursuri și să amplifice prezența tinerelor matematiciene pe scena internațională.
Participarea are două etape. În fiecare țară, elevele ajung în lot prin selecție națională. Odată ajunse la EGMO, nu mai concurează pe clase sau pe ani de studiu, ci în aceeași competiție internațională, în același format pentru toate: două zile de concurs, câte trei probleme pe zi, după modelul marilor olimpiade de matematică pentru liceeni.
Istoricul oficial al EGMO consemnează 110 concurente în 2014. În puțin peste un deceniu, concursul a trecut de la o inițiativă nouă la una dintre competițiile stabile ale matematicii școlare internaționale.
În paralel, cifrele de la Olimpiada Internațională de Matematică (IMO) arată cât de redusă rămâne participarea fetelor. În 2018 au fost 59 de fete, în 2022 au fost 68, în 2023 au fost 67, iar în 2025 au fost 69, în ediții cu aproape șase sute sau peste șase sute de concurenți. Un concurs precum EGMO oferă o scenă internațională unui tip de performanță care există de mult, dar care a rămas mai puțin vizibil la vârful competiției.
Concursul există ca mecanism de acces, vizibilitate și încurajare într-un ecosistem competițional în care, istoric, participarea fetelor a fost mai redusă. ECMO oferă oportunitatea și o scenă internațională proprie. Când într-un domeniu există talent, dar participarea e dezechilibrată, creezi o rampă dedicată ca să corectezi bariera de intrare. Astfel apar modele, încredere, rețele și mai multe candidate pentru loturile mari. La obiecția clasică, “dacă accesul există deja, o competiție separată riscă să pară paternalistă sau să consfințească o diferență”, răspunsul e simplu: ECMO este o rampă temporară de vizibilitate într-un sistem unde cifrele rămân dezechilibrate.
Citiţi şi
Nicușor Dan, recunoscut printre cele mai strălucite minți ale planetei
Țara nu e o peluză, s-o conduci c-o vuvuzea
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
