Se spune că prima iubire aduce nebunia, iar alături de ultima iubire îți găsești liniștea. Ea mi-a adus nebuni, s-a terminat, anii au trecut, dar încă mă gândesc la noi, încă visez ca lângă ea să-mi găsesc liniștea…
A fost prima mea iubire acum mai bine de 10 ani şi m-am simţit printre îngeri alături de ea. Acum, e căsătorită cu unul dintre prietenii mei cei mai buni. Totuşi, încă visez că, la momentul potrivit, voi fi ultima ei iubire.
“Este imposibil, a spus Mândria. Este riscant, a spus Experiența. Nu are sens, a spus Raţiunea. Încearcă, a spus Inima”
Ne-am întâlnit pentru prima dată la un târg educaţional, într-o primăvară. Eu reprezentam liceul unde studiam, iar ea era o elevă de gimnaziu care a venit să vadă oferta educaţională. M-a abordat cu întrebari despre liceu. Conversaţia a durat mult mai mult decât celelalte. Nu mai ştiam ce subiecte să abordăm, dar nu doream să încheiam dialogul, era o scuză bună. Flirtam inocent unul cu celălalt. După ce conversaţia s-a încheiat, Mara a mai trecut de câteva ori pe lângă standul nostru, zâmbindu-mi. Dialogul nu a continuat, deoarece n-am avut nici unul curajul să ne cerem numărul de telefon (iar internetul la acea vreme era puţin folosit la noi).
Fast forward, în toamna aceluiași an, începe şcoala, eram cu băieţii pe coridor, priveam boboacele. O văd pe Mara, zâmbim amândoi şi ne salutăm timid. După câteva săptămâni de jucat de-a şoarecele şi pisica, începem să formăm un cuplu. Peste câteva luni, eram îndrăgostiți nebuneşte unul de celălalt. Am petrecut aproape un an într-o altă lume, o lume în care realitatea era mai frumoasă decât visurile noastre. Ne vedeam împreună pentru totdeauna, ea mai mult decât mine… pâna ce eu mi-am dat seama că, deşi o iubesc, nu mai eram îndrăgostit şi oricum nu eram nici unul pregătiţi pentru următorul pas. I-am spus, a plâns, a luptat, însă, într-un final, ne-am despărţit.
“O iubire din liceu, am s-o ţin minte mereu, că a fost o dragoste nevinovată”
O perioadă ne-am evitat, era mai bine aşa. Ea avea un nou iubit: unul dintre cei mai buni prieteni ai mei, iar eu terminasem liceul şi plecasem la studii în străinătate. A suferit mult, însă, într-un final, a trecut peste mine. Eu nu prea am suferit, am avut destule tentative de relaţii, dar nu am trecut niciodată peste Mara, foarte des mă gândeam la ea, în special în momentele mele dificile. Anii au trecut, noi am rămas prieteni buni. Astăzi, avem mulţi prieteni comuni şi punem preţ pe prietenia noastră.
Acum câţiva ani, ea s-a căsătorit cu acel prieten al meu, iar eu le-am fost cavaler de onoare, un sentiment foarte ciudat (într-adevăr, viaţa bate filmul). Totuşi nu părea prea fericită, deşi pozele de pe facebook pictau o relaţie ideală. Nu m-am bagăt şi continui să nu mă bag, nu am niciun drept.
Curând după încheierea studiilor, într-un moment de confuzie, mi-am dat demisia de la locul de muncă şi am decis să mă întorc, cel puţin pentru moment, acasă. În zona de confort. Mara ştia situația mea, iar după câteva săptămâni mă sună să-mi spună că tocmai se eliberase un loc unde lucra ea atunci şi au nevoie urgent de cineva, chiar şi temporar. Am acceptat. Aşa am ajuns să interacţionăm zilnic şi a început să mi se confeseze tot mai mult. Avea nevoie să vorbească cu cineva de încredere. Mi-a confirmat ceea ce simţeam: relația ei nu mergea prea bine. Iar eu, fără să-mi dau seama, mă reîndrăgosteam de ea. Fără ca ea să aibă habar.
Între timp, am primit o ofertă profesională motivantă din străinătate și am acceptat. Am stat aproape doi ani, după care a apărut ocazia să mă repatriez în capitală şi nu am ezitat. Mara s-a împlinit şi ea profesional, iar zilele trecute mi-a zis că se gândeşte să facă un copil.
Mă uit des peste ultima ei scrisoare de acum 10 ani, o scrisoare de adio sau “la revedere”, în care îmi spunea că mă iubeşte, îmi cerea să n-o uit şi îmi mulţumea pentru toată experienţa noastră. Eu, cu siguranţă, nu am uitat-o şi, deşi ea nu ştie, aş fi şi pregatit să reintru în viața ei. Să-i spun asta?
Guest post by Anonim
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Gelozia – Anatomia unei emoții care ne tulbură relațiile
Ce înseamnă iubirea? Răspunsuri de la copii între 4 și 8 ani
Te iubesc. Te văd. Țin acest moment pentru tine – zen și arta intimității
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
