Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

„Spune-mi cine sunt!”

6 January 2018

Am citit o carte, cu acest nume. De Julia Navarro. Și mi-a ridicat la fileu întrebări la care voi încerca să îmi răspund.

Să încep să vă povestesc un pic cartea, care cu siguranță îmi va rămâne mult timp în minte, nu datorită celor 955 de pagini, ci felului în care o femeie, plăpândă, dar curajoasă, a reușit să treacă prin viață și prin istorie și să lase urme.

spune-mi-cine-sunt_1_fullsize

Un personaj spaniol, o altfel de Scarlett O’Harra, Amelia Garayoa, care a reușit să salveze sau să schimbe multe  vieți. O femeie controversată, care a existat sau nu, dar care ne poartă cu povestea ei prin istoria recentă a secolului XX, trecând prin  evenimentele istorice începând cu Războiul Civil din Spania și până la căderea Zidului Berlinului.

Pregătirile pentru instaurarea comunismului, până la căderea lui, al doilea război mondial, Războiul Rece. Aceasta femeie a participat la ororile pe care Stalin și Hitler le-au deservit umanității. Crimele făcute de doi „oameni” care, în numele unor societăți noi și utopice, au marcat istoria, care nu vor pot fi uitate. Este o poveste bine scrisă de o jurnalistă celebră din Spania, care îmbină bucăți de istorie ce ne ajută să o cunoaștem mai bine.

Un personaj care atinge sau schimbă vieți, martor și participant al multor evenimente istorice, cu treceri prin multe dintre orașele lumii Madrid, Barcelona, Paris, Buenos Aires, Mexic, Moscova, Londra, Berlin şi Varşovia, cu scurte popasuri în Ţara Bascilor, Cairo, Atena, Lisabona sau New York, care s-a folosit de pericol și risc.

Guillermo, strănepotul eroinei, reușește să refacă destinul excepțional al acesteia, studiind prin arhive și experți. Desenează un caracter și o epocă dintre cele mai dramatice.

Amelia, ajută în lagăre de evrei, copiază informații, spionează. Își riscă viața în mod constant, se deghizează, omoară criminali comuniști și fasciști și salvează vieți de oameni, suferă în lagărele de concentrare, asistă la căderea fascismului și, mai apoi, la a Cortinei de Fier. Este acolo la Căderea Zidului Berlinului.

Povestea din cartea Juliei Navarro împrospătează memoria cititorului cu datele celor mai negre perioade din istoria recentă a lumii. Este de remarcat cum, fără tehnologia modernă din prezent, Serviciile secrete au reușit să afle toate informațiile și să contracareze ceea ce era necesar. Oameni ca Amelia sunt de apreciat pentru curajul lor de a înfrunta teroarea cu orice preț, în lupta pentru liniștea lumii.

Amelia a fost o femeie care, într-o lume a bărbaților, a înfruntat orori, nedreptăți și a trăit mereu pe marginea prăpastiei. A supraviețuit, a luptat, a greșit, a avut curaj.

Întrebările pe care mi le pun eu, după lectura cărții ?

Cum este mai bine să trăiești, cu precauție și în confortul tău personal, într-o viață liniștită și uniformă până sfârșit sau să îți depășești limitele și să te arunci pe muchie de cuțit, punându-te în folosul celorlați?

Merită lumea în care trăim să te străduiești atât încât să o ajuți sau este bine să stai la locul tău și să îi lași pe alții să o facă mai bună, mai liberă, mai pașnică?

Oare câte Amelii or fi trecut prin istorie pe care doar le bănuim?

Aș putea fi una oare, dacă aș avea ocazia?

Cum este mai bine, să fii spectator sau actor al propriei tale vieți?

Bine de gândit la aceste lucruri, dar și mai bine de citit cartea. Lectură plăcută!

Guest post by Monica Costin

Și tu poți recomanda un film/spectacol/concert/carte care ți-a plăcut.

Trimite-ne recenzia pe adresa office@catchy.ro.



Citiţi şi

Generaţia 1965-1975. Momentul nostru politic a trecut sau n-a venit? De ce nu a avut România de după 1900 o „generaţie măreaţă”?

„Plecați, că nu mai e nimica de făcut în țara asta!” Mai bine plecați voi!

Azi am curaj să-ți spun…

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
1,298 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro