Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experianta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Sunt fericită că sunt femeie

22 November 2018

Deși cred că sufletul nu are gen, faptul că m-am născut femeie nu poate fi întâmplător. Ba, mai mult, sunt fericită că mi s-a oferit șansa să cunosc viața din perspectivă feminină. Și acum, să nu mă condamnați, dar sigur ceea ce urmează va fi profund subiectiv.

Da, sunt convinsă că viața unei femei este mai complexă și mai ofertantă decât cea a unui bărbat. Și chiar dacă veți considera clișeu, pentru mine sau, mai bine zis, pentru noi, femeile, reprezintă un mare adevăr faptul că maternitatea este un dar esențial. Chiar și dacă rămâne la stadiul de virtualitate.

Da, iubesc tot ce este feminin, delicat, alambicat, rafinat și greu de înțeles precum mintea unei femei, femeie ce adesea nici ea nu se înțelege pe sine. Dar face eforturi să se cunoască și să se iubească. Să lase în urmă copilița naivă care a fost pentru a descoperi, în devenirea ei, femeia matură și echilibrată care ar putea fi. Și, deși nu-și atinge mereu desăvârșirea, tocmai aceste sincope, aceste întârzieri și aceste lupte interioare îi conferă un farmec magnetic.

femeie frumoasa floare

Da, îmi place să adun ani ca femeie. O pot face cu suferință, plângându-mă tuturor prietenelor mele de inerentele neplăceri – de la faimoasele și infamele riduri și o tot mai puternică atracție gravitațională când vine vorba de anumite părți ale corpului, până la diferite afecțiuni de sănătate sau pot aborda privirea inocentă, gândul încă tânăr și culorile vii, char dacă o fac între un drum la recuperare și altul la coafor. Și eu aleg, vă spun de pe acum, a doua variantă!

Da, sunt bucuroasă că am șansa să experimentez zece stări de spirit într-o zi, că pot să iubesc până uit de mine, că pot să sufăr până la descompunere și apoi, după ce îmi șterg ultima lacrimă și-mi usuc ultima unghie dată cu ojă, mă ridic și pornesc într-o nouă cruciadă. Nu împotriva vieții, ci umăr la umăr cu ea.

Da, nu mi-e rușine să recunosc că sunt femeie și aș vrea ca atunci când voi trage linie să mă mândresc cu toate greșelile, cicatricile, suferințele și, mai ales, cu toate iubirile mele, împlinite sau nu.



Citiţi şi

Ar fi trebuit să mă iubești înainte, nu după

Liliana Pădure, doctorița născută prematur cu malformații congenitale, salvează copiii considerați până nu demult rebuturile societății

Cine m-a făcut să văd că sunt pe un drum greșit? O altă femeie!

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS
881 views

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro