Articole despre furie

(continuare de aici) – partea a treia – Se trezi dimineață înainte ca ceasul să sune . Îl durea ceafa de la poziția incomodă în care dormise pe canapea. Merse la baie, se bărbieri, apoi, în cea mai mare viteză, își pregăti o cafea mare, destul de concentrată. O bău …

Din când în când, fiecare dintre noi avem momente de introspecție, de descărcare, de șters lentilele şi de privit clar înainte. Azi, deschid uşa sufletului meu şi pătrund în toate camerele lui. Cum intri, e un hol lung cu o oglindă mare, dăruită de prietenii adevăraţi. Acolo stau ei din …

Este inevitabil să nu schimbi câteva vorbe cu vânzătorul de la covrigi. Este inevitabil să nu te saluți zilnic cu vecinul din colț. Este inevitabil să nu arunci câteva ocheade tinerelului curier care-ți aduce mereu coletele comandate online. Este inevitabil să nu te întâlnești, atunci când îți aștepți copilul la …

Dragul meu, nu o să am curaj nici azi să-ți trimit scrisoarea pe care tocmai am început-o și asta pentru că mă intimidezi atât de mult, încât, în preajma ta, eu mă descalț de mine însămi și nu rămân decât o flacără care arde cu o intensitate incredibilă…. încât îmi …

Dragă Catchy, de vei alege să publici aceste rânduri, pune alături și coșul cu pietre… Din el își va alege fiecare câte una cu care va lovi cum poate mai tare. Fiecare piatră va lua forma celui care o aruncă, ascuțită și tăioasă, sau dură și mutilantă, fie odată aruncată …

Din ciclul: „Sunt plină de amintiri” – continuare de aici – Cum vă spuneam, a doua zi aveam senzația că zbor pe un cal înaripat, nu cu o amărâtă de semicursieră, imitație destul de slabă, de la un magazin cu turcisme de mâna a șaptea. Am făcut două ture de …

– continuare de aici – – 3 – – Sunt în bucătărie, șopti Stella ca pentru ea. O secundă se întrebă dacă într-adevăr este în bucătărie sau într-un vis. – Sunt în bucătărie, își auzi propria voce, clară și reverberantă. Ca la o comandă magică, Jaquiron se materializă în bucătărie. …

Din ciclul: „Sunt plină de amintiri”  Partea I Cum vă spuneam, am insomnie şi tot perpelindu-mă prin pat, constat, a nu-știu-câta-mia-oară, ce dificil mă despart de oameni, pisici, câini, cărți, joburi şi case. Așa mi-am amintit cât de brutal m-am despărțit de o casă pe care am iubit-o. Aveam treizeci …

Dragă Dochia, îți scriu ca să îți urez o primăvară minunată, ca oricărei prietene dintre ale mele! Știu că sunt zilele tale începând de astăzi, timp de șapte, nouă sau douăsprezece, după cum ți-ai format tradiția și că astea sunt momentele tale de glorie, de spectacol de tip one woman …

Au trecut cinci luni de când nu mai ești fizic lângă mine, cinci luni pe care nu le vedeam clar atunci, în momentul despărțirii noastre; de fapt, nu le vedeam deloc. Simțeam, ca și cum, că la plecare vei stinge orice lumină, iar eu voi muri în întuneric. Dar nu …