Capitala în așteptarea ultimei manele
Un text-tăios despre Bucureștiul care nu se mai recunoaște: între mizerie, cinism şi spectacolul grotesc al unei capitale locuite de cetăţeni care nu-şi mai iubesc oraşul — şi cu ochii pe următorul primar.
Un text-tăios despre Bucureștiul care nu se mai recunoaște: între mizerie, cinism şi spectacolul grotesc al unei capitale locuite de cetăţeni care nu-şi mai iubesc oraşul — şi cu ochii pe următorul primar.
Toate se adună în jurul mesei: nunta, botezul, prieteniile, afacerile, priveghiul, înmormântarea. De aceea, am un sentiment cald pentru familiile în care încă se gătește. Funcționez sub o puternică amprentă olfactivă. Țin minte parfumuri, arome, izuri din varii timpuri, chiar – sau mai ales- din copilărie. Fiecare dintre ele poartă …
Oare ce ar putea să mai genereze în carpato-danubiano-pontici o mișcare de revoltă care să aibă alte consecințe decât cele cunoscute? Vorbim până la urmă de poporul care a îndurat, poate, cea mai atroce dictatură comunistă din Europa. S-a stat în foame, s-a stat în frig, s-a stat în frică …
„Tu ce vrei să te faci când o să fii mare?” Când eram întrebată mi se părea foarte departe momentul în care trebuia să cresc şi să devin ceva… sau cineva. Pe rând, mi-am dorit să fiu medic, învăţătoare, luptător la mascaţi şi musafir. Între timp, am terminat jurnalismul şi …
Urlă în mine revolta „zbierându-ţi” doar din priviri: cu ce eşti tu mai presus decât mine? De ce sunt eu Leana (aşa îi spun eu celei care le face pe toate în casă), iar tu stai răsturnat comod pe canapeaua din living, butonând blestemata de telecomandă înainte şi înapoi, lăsând-o …
Tot mai multă lume înțelege prost ideea de femeie puternică. Ei iau femeia, jap! jap! două palme să se trezească din tinerețea ei, o îmbracă în pantaloni, îi prind părul în coc de ăla, covrig, o pun pe o poziție cu putere mare de decizie, îi oferă un salariu mare, …
Decembrie 1986, înainte de Crăciun. Eu, tânără absolventă. Reușește tata, greu, cu pile mari, să mă scape de postul unde fusesem repartizată și mă aduce în București, acasă. Dar ceva trebuia să câstig și să mă întrețin, așa că încep să cânt cu niște foști colegi prin cluburile de noapte …
Are ochii scăldați în lacrimi. Își frânge mâinile și bâiguie cu jumătate de glas. Pare pierit și rătăcit. Eu, în picioare, sprijinită de mobilă, mă lamentez și gesticulez furibundă. Sunt imperativă. Sunt uluită. Sunt disperată și sufocată de indignare. Îl întreb printre sughițuri și cu mucii și lacrimile în barbă, …
Am pomenit în articolul precedent despre Goodbye Columbus, primul volum al tânărului Philip Milton Roth, după care s-a turnat pe vremea părinților noștri (în 1969) filmul cu același nume, greu de urmărit astăzi, al cărui singur merit este apariția lui Ali MacGraw, care și câștigă un Glob de Aur pentru …