Articole despre mister

O recomandare a unui stoic grec – Epictet – pretinde să te comporţi în particular la fel ca în public, să îţi fixezi “în minte… un ideal de purtare căruia să te conformezi riguros, atât în singurătate, cât şi între oameni”. Cu alte cuvinte, să fim noi înşine permanent, ce …

Din start, fac următoarele precizări: găsesc toate ghidurile care anunță cum să faci lucrurile corect în ceea ce privește relațiile dintre oameni de o profundă stupiditate. Nu scriu un astfel de ghid. Am și eu sfaturi de împărtășit, ca toată lumea, dar luați-le cu titlu de sugestie oarecare. Există, firește, …

Ne jucăm de-a șoarecele și pisica. Suntem la nivelul în care așteptăm ca unul dintre noi să cedeze orgoliului. Din amatorii de peste zi ne-am transformat în profesioniștii din noapte. Când unul strigă, celălalt tace, când unuia îi pasă, celălalt devine indiferent. Când unul iubește, celălalt urăște. Și unde s-a …

Feminismul a lovit în trei valuri. Prima dată prin anii ’20, apoi prin ’60 și ’80 ai minunatului secol XX. De bună seamă ne aducem cu toții aminte de sufragete. Patosul, nuanța de solidă argumentare într-o societate bazal patriarhală. Și au învins. Ceva mai târziu, exact când Ares mugea din …

Cândva, mai prin zorii vieţii, eram sigură că ştiu. Cu cât eram mai tânără cu atât ştiam mai bine totul, mai în detaliu, mai sigur şi fără de echivocuri care să strice bunătate de Eden sufletesc. Apoi brusc, timpul a măsurat nu doar zile şi ani, ci şi experienţe de …

Ne-am făcut mari şi am uitat. Ne-am uitat începuturile când, cu ochii ca nişte mandale priveam adâncul vieţii din mama. Era ditamai misterul acolo, ne oglindeam în ea şi ea în noi, ne răspundeam cu mişcări mici, gângureli, ne căutam continuu – o singură şi ciudată fiinţă. Erai mică şi …

  Am să m-așez pe mâna ta, Iubite Ce poartă în adânc frunză de nuc, Mirosuri calde și săruturi sfinte: Răscoală-n sânge fi-va-mi! Am să duc, Acolo unde naște depărtarea Și-acolo unde trupul meu e-al tău, De toamnă mângâiată, sărutarea: Pe mâna ta am să mă culc și eu…. Asemeni …

Demult, tare demult, tablouri înrămate erau purtate în calești pe drumuri lungi, prăfuite, duse de corăbii maiestuoase cu pânzele umflate de vânt, tăind apele mărilor până ajungeau la palatele nobililor. Mesagerii duceau tablouri înfățișând chipurile frumoaselor femei cu pielea albă, aproape translucidă, precum alabastrul, înveșmântate în rochii din materiale prețioase, …

Și ea a fost, și – slavă tuturor zeilor! – încă mai este cea mai frumoasă femeie din lume. Am avut cândva – au trecut șapte anotimpuri de atunci! – șansa să o întâlnesc și să o ascult. M-a uluit nu grația ei, îmi era cunoscută fragilitatea din poeziile sale, …

Un bărbat însurat și o femeie, de regulă, singură. El își iubește nevasta sau nu. De cele mai multe ori, nevasta este ca fotoliul din fața televizorului, prezentă la nivelul obișnuinței. Atracția a dispărut de mult, serile romantice s-au stins in mirosul de ceară al ultimei lumânări aprinse pentru cina …