Articole despre oboseala

Reacțiile pasionale, dar mai împărțite decât Marea Roșie în fața lui Moise pe care articolul precedent, despre „Muma lui Ștefan cel Mare”, mă împing să lărgesc orizontul de referință la mine însumi, ca părinte. Cred că în viață ai două alegeri – fie nu judeci pe nimeni, fie, dacă o …

Soțul meu are o amantă. Știu. Simt cu întreagă ființa mea. Am stomacul în gât. Am fost atât de sigură, prea sigură pe mine și pe sentimentele lui… Obișnuiam să spun: am un soț atât de bun, că l-aș împărți. Glumeam pe de-o parte, pe de alta mă simțeam de …

Nu, nu m-am țicnit, or cel puțin nu cred să se fi petrecut asta deja, ci doar simt că am obosit. Am obosit atât de rău și de cronic, încât a mai fi puternică mi se pare cel mai greu lucru de realizat sau de suportat, de la un timp. …

Aveai un mare caracter, dacă erai cum aş fi vrut, şi asta mă făcea a ta pe veci. Vorbeai puţin, dacă erai cum aş fi vrut, şi de fiecare dată zâmbeam vorbelor tale. Dimineaţa, la micul dejun, ne hrăneam cu afine şi sorbeam înţelepciune dintr-o sticluţă mică, albastră. Mă duceai …

E una dintre acele zile. Frumoase. De vară. Păsările îți cântă la geam. Și cântă. Și câââântă. Și alarma a sunat de vreo 8 ori, iar tu, cum naibii să auzi păsărele, dacă nici alarma, care îți era la cap, nu ai auzit-o? Te trezești cu soarele în ochi. Te …

Pe trupul tău gol, ascuns sub cearceaf, s-ar vedea semnele oboselii. Te-am abandonat, neterminat. Mă priveai de după șuvițele căzute pe față și suspinai. – Vreau să simt și eu! Prezervativul mă irita. Când l-am scos, l-am aruncat nervos, gol, cum era. Goliciunea lui mă enerva. De ce puteam să-i …

Când a coborât din tren, m-a luat de umeri şi m-a privit drept în inimă. Pentru întâia oară am simţit că nu mai pot ascunde spasmul ventriculelor. Ca la ecograf, când un medic miop, cercetând atent, clatină din cap şuierând acel ”Daaa!”, despre care nu pricepeai niciodată dacă te condamnă …

Despre mamele singure s-a tot scris şi se scrie. Nişte specii rare şi atipice, abătute de la convenţia socială potrivit căreia familia e “celula de bază a societăţii”. De cele mai multe ori ele fiind oarecum vinovate de destrămarea familiei. Femeia care îşi creşte singură copilul, dacă greşeşte să mai …

Oamenii au de multe ori impresia că merită să fie iubiți. Mulți cred că li se cuvine o anumită iubire, că, dacă alții au parte de iubire, automat au și ei dreptul ăsta, fiindcă și ei sunt oameni. Realitatea tristă e că cei mai mulți oameni nu au pentru ce …

Ai început să crezi în minuni și nu-ncetezi să fii uimită de prezența lor… Dacă ești primit/ă acasă cu aplauze și sărituri într-un picior, nu te freca la ochi…nu, nu visezi! Dacă ești strigată de cel puțin câteva sute de ori pe zi, nu te-ngrijora, tu ești. Dacă cel mai …