Articole despre panica

Ce faci atunci când El nu visează împreună cu tine? Ce să faci atunci când dorințele cele mai arzătoare ți se îndeplinesc, dar El a rămas în urmă, a rămas acasă… Scriu aceste cuvinte din Bali, în fiecare dimineață mă trezesc și mă uit spre junglă, o imensă bucurie și …

Mama zice că eu aş fi în stare să mă împrietenesc şi cu o piatră. Probabil spiritul meu de adaptare şi capacitatea de a găsi în oameni ceva bun, chiar şi acolo unde „bun” nu e la suprafaţă, nu e vizibil, m-au ajutat mereu să-mi fac prieteni peste tot. N-au …

Şi deodată te trezeai printre mulţi, mulţi alţii, scaune multe şi îngrămădite să nu ai loc să-ţi întinzi picioarele, să-ţi aşezi cumsecade spatele, să te laşi pradă viselor, nenorocitele acelea de vise care începeau mereu cu nişte stele şi nu se mai terminau niciodată, chit că tu fi vrut să …

“Atențiune, atențiune! Pierdut bărbat perfect. Găsitorului, recompensă.” Bărbatul perfect lipseşte la apel. Sau poate am făcut eu apelul prea devreme?! Posibil. Eu şi timpul am fost întotdeauna două concepte incompatibile. Decât să mă pierd în considerente metafizice, mai bine folosesc ultimele clipe de singurătate asigurându-mă că nu mi-a scăpat nimic. …

Mă mai întreabă uneori câte o doamnă frumos aranjată, dar rămasă singură prea devreme, dacă am fost căsătorit sau nu. Ei bine, de cele mai multe ori nu îmi găsesc răspunsul pe loc și prima pornire a mea este să zic: Nu! Pe urmă mă mai gândesc puțin, îmi amintesc …

“De ce nu mai spui nimic?  Mă plictisesc atât de repede. Te întreb adesea lucruri diverse doar ca să constat că răspunsurile tale sunt ale mele. Nu am avut niciodată senzația că cineva e atât de mult ca mine, acolo, în interior, încât mă sperii de tine, mă sperii de …

O recomandare a unui stoic grec – Epictet – pretinde să te comporţi în particular la fel ca în public, să îţi fixezi “în minte… un ideal de purtare căruia să te conformezi riguros, atât în singurătate, cât şi între oameni”. Cu alte cuvinte, să fim noi înşine permanent, ce …

Acu’ vreo doi ani, mi-au picat ochii pe titlul unei cărți: „Procrastinarea”. Ce-o mai fi și asta? mi-am zis atunci. Am citit zeci de cărți, am călătorit, am scris, dar de procrastinare n-am auzit. M-am simțit, cred, ca atunci când vecina mea, Aurica, m-a întrebat ce e aia oairles sau …

Se uită cu coada ochiului în stânga. Apoi în dreapta. Parcul din centrul orășelului nu e plin de lume, însă apariția neașteptată a câte unui om grăbit nu trebuie neglijată. Femeia se așază pe vine, ca să se poată ascunde după tufa de roze sădită din banii comunității. În liniște, …

Erai prințesa care venea să mă vadă din când în când. Frumoasă, cu ochii cei mari și negri, pelerina verde închis și parfumul inconfundabil. Nu știai nimic despre monștrii care mă bântuiau în fiecare noapte a primei copilării sau în fiecare zi atunci când, plecând de la gradiniță, traversam singură …