Articole despre prieteni

Am 40 de ani și sunt poet. Scriu poezii. Uneori și proză. Unii spun că o fac destul de bine, cîțiva cred că sunt genial. Unii mă numesc poet, alții, dimpotrivă, nu apreciază decît proza. Sunt și dintre cei care cred că scriu prost, însă cred că numărul lor nu …

”Nici tu nu ești căsătorită?”, m-a întreba tipa de 35 de ani, cu un ton conspirativ-nostalgico-”dacă nici anul ăsta nu mă mărit, am trăit degeaba”. Mie, una, vârsta de 35 de ani mi se pare copilăria vieții de femeie. Cred că de abia pe la 30 începi să ieși din …

Mici, mici, dar faimoși. Dacă mulți dintre noi ne întrebăm cum e să fii vedetă, să stai pe covorul roșu nonșalant, zâmbind fotografilor, și nu oriunde, ci la Cannes, ei ne pot spune cu siguranță, deși nu au mai mult de 13 ani. Copiii de la Școala de Film și …

Sunt mămică de șapte luni de zile și viața mea a devenit, tot de atunci, dominată de discuții despre scutece, colici, alăptat și dinți. Mă bucur să aflu informații pe care să le pot selecta mai ușor însă mă întristează să văd că în asta s-a transformat tot universul meu. …

Stăteam, într-o zi, aplecat peste pervazul ferestrei. Cu mintea aiurea încercam să privesc azaleele părculeţului din intersecţie. Degeaba… Tot ce reuşeam era să-mi amintesc că amurgeşte, iar eu am o tonă de lucru (vedeţi dumneavoastră, să fii scriitor este greu. Te scoli dimineaţa devreme şi miezul zilei te prinde la …

Miercuri pe seară. După 10. Într-o stație, la Unirii. Mă-ntorc spre casă, după o-ntâlnire pe fugă, cu o colegă plecată. Acum e prietenă. Nu știu cum anume se face că oamenii prezenți, aproape de noi, adeseori nu-i putem numi așa. Când pleacă și ne lipsesc de-a binelea ne devin prieteni. …

Oricât încerc să mă rup de trecut, realizez mai tare că trăiesc în oglindă viața tatălui meu. Un personaj pe care l-am admirat, l-am copiat și, atunci când a plecat de acasă, am sfârșit prin a-l urî. Ne-am regăsit după 20 de ani, eu fugind în continuare de umbra lui …

Am observat-o cum stătea așa timidă, ca și cum i-ar fi fost teamă să nu supere pe cineva cu respirația ei, cu prezența ei fragilă, de prințesă rătăcită într-o lume ostilă. Nu cred să fi avut mai mult de 11, 12 ani, vârstă la care mamele își alintă cu tandrețe …

În dimineața asta am ales să îndrept puterea cuvintelor mele, bine structurate într-un scurt mesaj aruncat direct și fără milă în direcția „nepoftitelor” care îmi vizitează profilul, chiar dacă nu sunt în lista mea de prieteni și mai ales pentru că nu au sentimente cel puțin de respect în ceea …

Înțeleg, acum, că prea târziu mă întorc acasă. Prea târziu mă întorc cu adevărat. Prea mult timp mi-a luat să pricep greutatea acestui cuvânt, valoarea și toată însemnătatea trăirilor pe care numai acasă le încerc. Eu am plecat devreme de acasă, mult prea devreme. Am plecat tot mai departe cu …