Articole despre regret

1. Totul se poate înțelege pe de-o parte, dar și pe de altă parte. Niciodată nu e chiar așa. Toate ideile trebuie contestate. Întrebarea de ce? rămâne fundamentală. 2. Nu face nimic din ce-se-face, dacă nu are logică. N-ai de ce. Tradiția nu este o explicație. 3. Nu e nimic …

El era cu 10 ani mai mare ca ea, ea de-abia ieşise din adolescenţă, iar tot ce-i spunea sau ce făcea el era mai presus de îndoială, tăgadă sau judecată. Era sfânt şi cu asta, basta! Numai că sfântul, deşi se purta frumos cu ea, deşi îi spusese că era …

Amintirea clipelor pierdute e tardivă. Te îmbeți cu apă rece, singură în noapte. Te îmbraci cu poezia tristă care ți-a marcat viața și sunetul singurătății e ca un clinchet care îți fură visele din noapte și liniștea de zi cu zi. Păcat că ploile nu spală păcatele, amintirile, regretele și …

Când am plecat, ai fost prea mândru să îmi spui: rămâi! Când am plecat, am fost prea mândră să-mi întorc privirea spre tine și să-ţi citesc ultimul gând. De-am fi facut-o măcar unul dintre noi, poate nu am mai fi avut ce să ne reproșăm: tu, că nu ai vorbit… eu, …

Stau în curtea casei unde locuiesc de 11 ani. Ar trebui să spun casa mea. Așa ar fi, poate, firesc. Doar că nu mi se mai pare astfel. Nu mai pot. Și nu numai acum, despre casă. Ci și despre alte câteva lucruri ce par a-mi aparține. Magazinul meu? Ziarul …

Știe că nu va fi așa, dar are o plăcere de sine stătătoare să se amăgească. Și să-și înmulțească amăgirile. Care, zice ea, îi fac bine. Îi fac bine cui? Minții? Când a învățat mintea să fie fericită? Ea face calcule, planuri, te ține-n alertă și-ți strânge corzile sufletului până-ți …

Intuiţia este acel ceva de care ne legăm atunci când am ales ceva care se va fi dovedit pozitiv. Sau măcar bun pentru noi. Scânteia care a făcut diferenţa şi care, de cele mai multe ori, este amintită pentru a putea pune în cârca cuiva sau a ceva un rezultat …

Astăzi e ziua în care m-ai pierdut. De tot. Definitiv. Și, totuși, ziua în care sunt mai a ta ca niciodată. M-am culcat cu altul. Și nu îmi pare rău. Mi-e dor de tine. Dor de mirosul tău. De atingerile tale. De „iubita mea mică”. De săruturile tale pe față. …

Voiam să-i dau nişte mărunţi roz-gălbui pe care îi strânsesem de câtăva vreme, dar nu l-am mai găsit. Dispăruse de ceva timp, se dusese cine ştie unde, lăsând în urmă astfatul murdar şi gol. Îl chema Laurent, avea 50 de ani şi cerşea. Uneori cânta de nebun cu o sticlă agăţată …

Dacă aș putea da timpul înapoi, i-aș spune să nu te mintă. Să nu uite că tu meriți, în primul rând, adevărul. Să nu te subestimeze. I-aș spune să te iubească. Să dea tot ce are. Și când nu mai vrea să îți dea, să plece. Dar să nu revină …