Articole despre speranţă

De fapt, nu viața este de câine, ci suferința. Între craci și relaxare nu-ți rămâne decât suferința ca singura formă de autenticitate. Ea a plecat! Cu siguranță, este într-o mare relaxare. Chiar și cracii ei puțin goi cunosc acum sau se obișnuiesc cu altă pereche de mângâieri în timp ce …

Cu toții avem o imagine idilică, paradiziacă a Speranței. Cum a rămas ea, stingheră, în cutia Pandorei… Toate relele au zburat către zări îndepărtate și doar ea, amărâta de Speranță, a rămas să salveze lumea aflată în prăpastie. Dacă mă-ntrebați pe mine, Speranța e cea mai mare dintre rele. Mămuca …

Când judeci pe cineva dintr-o poziție de putere – că atunci cădem cel mai des în acest păcat – fără să-i știi povestea, s-ar putea să-i răpești și ultimul lucru care îl mai ține în picioare – speranța. Iar viața ne dă destule ocazii să greșim în felul acesta. Iată una dintrea acestea. …

Ce trăim zilele acestea, prin impunerea brutală, barbară, a politicului asupra justiției, este nu doar expresia gândirii unor borfași care au devenit milionari în dolari prin rapt, buzunărind, zeci de ani, bugetul țării. Este, o scriu răspicat, mai mult, oglinda unor mentalități tragice. Există o fractură durabilă, un clivaj, de …

Duminică seara, la invitația unei prietene, am fost la premiera din Brașov a filmului „Fixeur”. Sincer, când am acceptat invitația, nu știam absolut nimic despre acest film, nici măcar că e un film românesc (nu aveam cum să-mi dau seama de asta doar din titlu :). Înainte de a merge …

Îi sunt indiferentă bărbatului pe care îl iubesc. El iubeşte o altă femeie. Îi văd împreună pe stradă, alături, cu umerii aproape atingându-se. Nu se ţin niciodată de mână, dar simt că între ei nu poate pătrunde nici aerul, nicidecum inima mea îndurerată. El ştie că exist. A fost o …

Sunt eu, cea care obişnuia să te privească nu în tăcere, ci zgomotos, cu emoţii prost gestionate. Ce să fac, iubitule, asta sunt eu, nu doar de la insomniile cauzate de luna plină (cu ascendent în leu sau poate în berbec sau la naiba cu prostiile astea), ci de la cafea …

Hei, iubito, îţi aminteşti de mine? Sunt eu, cel care obişnuia să te privească în tăcere. Ştii cum se spune, nopţile cu lună plină sunt magice… de fapt, eu încă cred că tu le făceai să pară aşa pline de mister. Erai un fel de vrăjitoare, dar tu nu vrăjeai …

A nu se înțelege că nu-mi place arta fotografică sau simplul fapt de a face o poză, ci doresc a sublinia cât de des și aproape reflex a devenit acest lucru. Stau și privesc îndelung o poză alb negru timpurie… veche de când aveam câțiva ani și toată fericirea din …

Simt că am aşteptat mult prea mult şi am amânat mult prea mult momentul şi acum am curaj să îţi spun ţie, iubirea mea, că egoismul tău mă obligă să te uit. Cât de mult să iubeşti un om care e prea egoist să se uite în ochii tăi şi …