Articole despre suflete

Nu știu cât va dura.
Nu știu dacă ne vom consuma până la capăt sau vom rămâne blocați în tensiunea asta care ne ține vii.

Poveștile încep cu “a fost odată”. Cea de mai jos este despre sfârșit, dar nu despre “și au trăit fericiți…”, ci despre sfârșit și atât. Dar și sfârșitul are povestea lui, nu-i așa? De ce a venit ea acum tocmai în orașul lui? Ca să înțeleagă ce e cu toată …

Viața este un mister frumos, dar greu de elucidat. Am constatat în ultimii ani că atunci când suntem obosiți de viață, îngropați în tăcere și îndepărtați complet de adevărata noastră ființă, universul ne dă câte o șansă de a ne descoperi, trimițându-ne alături oameni care ne lasă să respirăm, să …

De unde începem să punem prima cărămidă în a construi Sfinxul dorințelor noastre? O întrebare care ne glisează spre Dedal și Icar și alte povești care vorbesc despre sacrificiu, abnegație și voința de fier a unor indivizi de a lăsa ceva în urmă care să dăinuiască peste veacuri. Politicenii nu …

Fumul țâșnea din țigara lui în piruete pe cât de grațioase, pe atât de efemere. Era mare păcat că acea frumusețe care se năștea dintre buzele pline și catifelate ale bărbatului trebuia să moară în câteva secunde, nu înainte de-a se destrăma într-o masă informă, alburie. Crina și-a sprijinit coatele …

“A scrie cu mâna e ca și cum ai picta cu stiloul.” Replica nu-mi aparține mie, ci unui copil extraordinar. Copilul meu, de 7 ani,  care odată cu școala online a descoperit scrisul pe calculator. Se descurcă fantastic și cu tastatura, dar iubește scrisul de mână. De mână stângă, că …

Venim pe lume cu suflete perfecte. Este darul ce ni-l face Dumnezeu atunci când suflă suflet peste trupul nostru, bucățică de divinitate, și ne transformă astfel în părți din El. Hristos s-a întrupat, a murit și a înviat pentru păcatele fiecăruia dintre noi, oferindu-ne cea mai consistentă lecție a iertării. …

Omul tot om rămâne prin felul în care se raportează la timp și la curgerea lui. Permanent m-am plâns de timp, de lipsa lui de elasticitate, de refuzul lui de a fi îndeajuns pentru tot ce aveam de făcut pe parcursul unei zile. Parcă mă aud spunând că, și de-ar …

Orice bărbat care îți mângâie trupul, îți atinge negreșit și sufletul. Al meu se pare că se pricepea mai bine la mutilat de suflete decât la mângâiat de trupuri sau cel puțin, nu trupul meu. Mereu departe, mereu plecat, mereu absent, mereu nemulțumit. Un semi-zeu egoist în lumea noastră, redusă …

Pentru această zi de toamnă, vă propun o poveste de pe vremea când în țara noastră încă existau păduri. Când eram eu copil, în pădure trăiau morții. Am crescut înconjurat de orașul nostru care te strângea în pumnul lui și cei care scăpau se trezeau în fața unui galion spaniol …